Creşterea cotaţiilor petrolului pe pieţele internaţionale va alimenta inflaţia în România în lunile următoare şi va pune presiune asupra bugetelor familiilor, în contextul dependenţei ridicate de carburanţi fosili şi al investiţiilor insuficiente în alternative energetice, a declarat pentru AGERPRES profesorul universitar de economie Cristian Păun.
Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni dimineaţa cu aproape 19%, la 111 dolari, după ce crescuse deja cu aproximativ 28% săptămâna trecută, pe fondul temerilor investitorilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba sever pieţele energetice şi afecta creşterea economiei mondiale.
"Mă aştept la o stabilizare a acestui preţ în perioada următoare şi, încet-încet, dacă lucrurile se rezolvă acolo, preţul petrolului să îşi revină. Ce impact are în momentul de faţă această creştere de preţ în România? Cu siguranţă va alimenta inflaţia. Cel puţin în aceste luni din an, inflaţia va fi mai mare decât a fost prognozată. Noi ne aşteptam ca preţurile să se tempereze încet-încet, mai ales către a doua jumătate a anului, şi să vedem preţuri mult mai mici faţă de anul anterior. Din păcate, un astfel de eveniment ne zdruncină mai tare decât pe alte ţări, pentru că nu suntem foarte pregătiţi şi nu avem acea independenţă energetică faţă de hidrocarburi pe care o au alte state, care au investit masiv în electric, în baterii şi în tot felul de soluţii alternative - transport în comun electrificat, piste de biciclete şi aşa mai departe", a menţionat Cristian Păun.
România, vulnerabilă din cauza dependenței de combustibili fosili
Potrivit acestuia, România nu a făcut astfel de investiţii, astfel încât dependenţa energetică a ţării noastre de hidrocarburi este foarte mare.
Totodată, el a subliniat că parcul auto din România este mult îmbătrânit faţă de media Uniunii Europene, ceea ce înseamnă consumuri mai mari de carburanţi fosili, de hidrocarburi, faţă de alte ţări.
"Asta va duce cu siguranţă la o sărăcire şi mai mare a românilor şi, evident, la o presiune şi mai mare pe bugetul fiecărei familii, iar fără reacţii din partea noastră, fără o adaptare la această situaţie, problema va fi destul de complicată. Trebuie să înţelegem că, încet-încet, transportul urban va trebui să se bazeze mai mult pe maşini electrice, pe biciclete, pe trotinete, pe mersul pe jos, pe transportul în comun şi mai puţin pe aceste maşini alimentate de hidrocarburi. Este nevoie de o infrastructură şi mai bună a tot ceea ce înseamnă staţii de încărcare electrice, inclusiv pe spaţiile publice. De asemenea, sunt necesare mai multe facilităţi reale pentru românii care îşi instalează panouri solare şi care îşi caută această independenţă energetică prin investiţiile pe care le fac. Deocamdată, noi suntem destul de amatori în tot ceea ce înseamnă politici publice care să ne salveze şi să ne facă mai rezilienţi în faţa unor astfel de crize", a mai spus Cristian Păun.
„Sigur că şi statul poate face ceva”
În opinia sa, dacă conflictul se rezolvă repede, este foarte probabil ca lucrurile să revină la normal. În schimb, dacă conflictul se prelungeşte, probabil că preţul se va stabiliza undeva în jurul valorilor de astăzi o bună perioadă de timp, iar atunci va trebui ca fiecare dintre noi să găsim soluţii la aceste preţuri foarte mari de la pompă.
"Sigur că şi statul poate face ceva: poate să reducă fiscalitatea pentru aceste produse de energie, gaz şi combustibil, mai ales pentru agricultură; poate avea în vedere scăderea accizei, fără nicio urmă de îndoială. Este o soluţie foarte bună, doar că pentru această scădere de acciză trebuie să obţinem aprobare din partea Uniunii Europene. Sau poate, dacă lucrurile merg spre mai rău, să regândească aplicarea TVA la aceste produse şi să vină cu un TVA diferenţiat, astfel încât o perioadă să nu plătim acest TVA mare, să plătim un TVA de 10%, pentru toate aceste produse. Poate şi o acciză mai mică şi, în felul acesta, am ţine preţurile sub control şi am evita un puseu inflaţionist suplimentar, care ne-ar genera probleme şi mai mari decât avem în momentul de faţă", a adăugat profesorul universitar de economie.
Creșterea salariului minim ar putea amplifica presiunile
Scumpirea petrolului se va reflecta în preţuri, în condiţiile în care produsele sunt transportate, iar cele agricole sunt realizate cu ajutorul carburanţilor.
"Toate aceste elemente vor ajunge, într-un final, în preţ, însă nu într-un procent imens, pentru că, pe lângă costul de transport, mai sunt şi alte costuri. Procentul nu va fi neapărat foarte mare şi pentru că românii nu mai prea pot scoate din buzunar bani pentru a plăti preţurile la care se gândesc antreprenorii, luând în considerare toate aceste costuri mărite. Nu este uşor nici pentru antreprenor să includă în preţ toate aceste majorări de costuri pe care le are. Acum statul discută chiar ideea de a creşte şi salariul minim, care ar fi o decizie greşită. După ce există o presiune foarte mare dinspre energie, gaz, petrol şi carburanţi, să mai creşti şi salariul minim este o idee extrem de păguboasă", susţine economistul.
În opinia sa, crizele geopolitice din zonele bogate în resurse energetice arată cât de vulnerabile rămân economiile dependente de petrol şi gaze.
"Eu nu înţeleg de ce nu am învăţat de la războiul din Ucraina că aceste naţiuni care stau pe rezervele de petrol şi de gaz ale lumii nu sunt deloc pacifiste şi liniştite şi că va exista permanent o problemă, iar ea se va acutiza pe măsură ce aceste resurse devin tot mai rare. Este, cum să spun eu, nătâng să crezi că viitorul va aparţine tot maşinilor pe hidrocarburi, pe combustibili fosili, şi că nu trebuie să facem absolut nimic pentru a remedia această problemă. Din punctul meu de vedere, situaţia va fi dificilă în perioada următoare pentru fiecare român", a subliniat Cristian Păun.
Totodată, el şi-a exprimat speranţa că soluţionarea conflictului se va produce destul de rapid, iar Iranul va ceda în faţa presiunilor internaţionale - şi vom vedea o schimbare de regim, pentru că "acel regim terorist, tiranic, nu este deloc dătător de linişte şi speranţă şi s-a văzut cât de mult rău poate face Orientului Mijlociu".
"Loviturile acestea pe care Iranul le dă astăzi ţărilor din regiune sunt destul de lipsite de logică şi mult îmbibate de terorism şi teroare. Iranul nu produce foarte mult petrol acolo; el produce cam 10% din producţia de petrol a Orientului Mijlociu. Cel mai mult produc în momentul de faţă Arabia Saudită, împreună cu Emiratele Arabe Unite, Kuweit, respectiv Qatar şi Irak. Ei împreună produc peste 60% din petrolul regiunii, din care cel mai mult produce Arabia Saudită, dar avem această problemă a strâmtorii de acolo. Noi nu ne alimentăm din acea strâmtoare; avem o sursă alternativă, Azerbaidjan, care nu are legătură cu acest conflict. Avea legătură mai degrabă cu atacarea Ucrainei de către Rusia, fapt pentru care atunci preţurile au crescut mai mult, chiar dacă creşterea preţului petrolului pe piaţa globală nu a fost atât de mare. Deja am depăşit acel prag maximal, suntem la 120 de dolari barilul, faţă de 117, maximumul de atunci, dar atunci am avut o creştere la pompă a preţului mult mai mare decât ce vedem astăzi, tocmai pentru că sursele noastre de aprovizionare nu depind atât de mult de Orientul Mijlociu, aşa cum depindeau atunci. Atunci eram, ca şi acum, dependenţi destul de mult de Azerbaidjan, care nu este neapărat în zona directă de conflict", a explicat Păun.
Comentează