Scriitorul bihorean Viorel Boldiş şi soţia sa, Diana, îmbină pasiunea pentru carte cu dorinţa de a ajunge la copiii din comunităţile rurale cele mai îndepărtate, prin iniţiativa lor numită "BiblioTheCar", un furgon adaptat pentru a transporta cărţi, potrivit Agerpres
"În primul rând, este o iniţiativă care răspunde unei nevoi reale. Cred că suntem cu toţii conştienţi că, în ziua de azi, copiii citesc tot mai puţin, domeniu unde problema este cea mai stringentă. Multe biblioteci, mai ales în mediul rural, nu mai există sau, dacă există, nu sunt funcţionale. De aceea, un proiect de acest tip şi pe care încerc să îl implementez, cred că este foarte binevenit", a declarat, pentru AGERPRES, scriitorul Viorel Boldiş.
El a încercat şi alte îndeletniciri, dar, susţinut de soţia sa, îşi continuă activitatea literară ca pe o misiune personală, motivaţia principală rămânând apropierea de public şi impactul asupra comunităţii.
"Cred că se numără printre puţinii oameni fericiţi care îşi cunosc menirea fără să mai caute răspunsuri la întrebarea: 'Care este misiunea mea?' L-am susţinut şi l-am încurajat să îşi urmeze acest drum, considerând că misiunea sa este una clară. Dumnezeu i-a dat un har de care multe suflete se bucură, iar prin scrierile sale oamenii pot găsi învăţătură, sens şi repere morale", mărturiseşte Diana.
BiblioTheCar-ul, amenajat din fonduri proprii într-un furgon transformat în spaţiu dedicat lecturii, funcţionează ca o bibliotecă ambulantă.
"Este în regim de bibliotecă. Doar că e o bibliotecă pe roţi, cu care vrem să ajungem în cât mai multe sate izolate, la cât mai mulţi copii. Intenţionăm să vizităm o comunitate cam o dată pe lună, pentru a da răgaz lecturii", a precizat, pentru AGERPRES, Diana Boldiş.
În prima vizită, copiii primesc cărţi adaptate vârstei, iar la următoarea întâlnire, acestea sunt returnate şi înlocuite cu altele, într-un ciclu care se repetă aproximativ la trei-patru săptămâni.
Primele rezultate nu au întârziat să apară. În comuna Brusturi, locul copilăriei lui Viorel Boldiş, unde există o bibliotecă, dar fără activitate constantă, impactul bibliobusului a fost vizibil la prima vizită. A fost vizita-pilot în acest proiect, pentru a vedea cum funcţionează, iar concluzia a fost una foarte bună. În cele două vizite, copiii au împrumutat peste 120 de cărţi, lucru care nu s-a întâmplat pe tot parcursul anului trecut, afirmă scriitorul.
"Faptul că e ceva din exterior, atmosfera relaxată, prietenoasă şi ambientul pe care-l creează bibliobusul e ceva fascinant pentru copii şi foarte atractiv. Cred că, în ziua de azi, copiii au nevoie de astfel de momente poate mai mult decât oricând. Tehnologia a câştigat foarte mult teren, nu doar în rândul copiilor, ci şi al adulţilor. De aceea, încetul cu încetul, ar trebui să recucerim acest teren emoţional, pentru că orice poveste creează o emoţie, deschide o nouă lume pentru un copil, poate inspira şi poate oferi o direcţie - lucruri pe care ecranele nu le vor face niciodată", menţionează Diana Boldiş.
Feedbackul a fost încurajator: aproximativ 80% dintre copii au citit cărţile primite, conform confirmărilor venite din partea şcolii.
Resursele de carte au fost obţinute în mare parte din donaţii. Un sprijin semnificativ a venit din partea unui ONG din Braşov, prin intermediul lui Florin Bucuţea, care le-a donat aproape 2.500 de volume. Au fost organizate şi campanii de colectare în şcoli şi grădiniţe, contribuind la diversificarea fondului de carte destinat copiilor.
Bibliobusul poate găzdui aproximativ 1.500 de volume, iar colecţia este împărţită pe categorii. În timp, fondul dedicat copiilor a crescut semnificativ, depăşind chiar capacitatea iniţială estimată, ceea ce arată interesul crescut al comunităţii pentru implicare.
Dincolo de activitatea de împrumut, cei doi iniţiatori îşi propun extinderea proiectului prin organizarea de ateliere interactive şi evenimente culturale, cu invitaţi din diverse domenii - antreprenori, artişti sau scriitori - care să ofere copiilor modele şi perspective de dezvoltare personală.
"Noi vrem să ducem în faţa lor oameni care să le vorbească şi să-i inspire. Copiii au nevoie de modele. Nu cred că există ceva mai hrănitor, sufleteşte vorbind, decât bucuria copiilor. Am fost primiţi cu un asemenea entuziasm din partea lor şi un ataşament atât de rapid, încă de la a doua vizită, încât ne-au copleşit îmbrăţişările, zâmbetele şi bucuria lor", spune Diana Boldiş.
Activităţile sunt gândite pe tot parcursul anului, nu doar în perioada verii, chiar dacă anotimpul cald oferă un context mai favorabil pentru întâlniri în aer liber şi participare extinsă.
Totuşi, în spatele entuziasmului se află şi o serie de dificultăţi administrative şi financiare. Una dintre principalele probleme este legată de colaborarea cu primăriile din mediul rural, unde bugetele limitate îngreunează încheierea unor parteneriate pe termen lung.
Colaborările dorite ar presupune contracte prin care administraţiile locale să contribuie financiar la acoperirea costurilor de transport, întreţinere a vehiculului, combustibil şi alte cheltuieli logistice. Parteneriatele cu primăriile ar permite extinderea activităţilor educaţionale şi culturale în mediul rural, acolo unde accesul la resurse este limitat.
Cei doi soţi sunt totuşi încrezători şi BiblioTheCar-ul rămâne un proiect aflat în dezvoltare, susţinut de pasiune, implicare şi dorinţa de a aduce lectura mai aproape de copii, în comunităţi unde aceasta poate deveni, uneori, o adevărată fereastră către lume.
***
Născut în Oradea, Viorel Boldiş a împlinit pe 16 martie 60 de ani. A emigrat în 1992, ajungând ulterior în Italia, unde a lucrat ca traducător şi mediator cultural în Brescia. A publicat în reviste şi antologii internaţionale şi a obţinut numeroase premii literare importante între 2000 şi 2016, atât în Italia, cât şi în România, pentru poezie şi literatură pentru copii. A fost distins, printre altele, cu Diploma de excelenţă a Parlamentului României pentru promovarea culturii româneşti în Italia.
Cunoscut în mediul cultural bihorean ca "Poetul Diasporei", el a ajuns la un public larg prin volumele sale, una dintre lucrări, "Batista albă", fiind inclusă în manuale din Italia şi Brazilia, unde a fost şi adaptată scenic şi ecranizată. Cartea, cu adresabilitate universală, a fost apreciată atât de copii, cât şi de adulţi, fiind chiar menţionată într-un interviu al Papei Francisc, comparată tematic cu parabola "Fiului rătăcitor".
După 27 de ani petrecuţi în Italia, din ianuarie 2022 s-a reîntors în România, în satul copilăriei, Ţigăneşti de Criş, comuna bihoreană Brusturi.
Comentează