O afacere de peste un miliard de euro, cu bani europeni și guvernamentali, a degenerat într-un scandal transfrontalier care inflamează relațiile din Balcani și blochează unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România. Centura Metropolitană a Clujului a fost suspendată după ce una dintre firmele din asocierea câștigătoare susține că nu a participat niciodată la licitație și că ar fi fost folosită în baza unor documente falsificate, în timp ce alți parteneri invocă acte notariale valide. Cazul a ajuns în zona penală, iar miza este uriașă: fondurile europene, credibilitatea procedurilor de achiziții și un proiect strategic pentru România.
Proiectul Centurii Metropolitane a Clujului, una dintre cele mai ambițioase investiții de infrastructură urbană din România, cu o valoare care depășește 1,1 miliarde de euro, a intrat într-un blocaj major. Primăria Cluj-Napoca a decis suspendarea temporară a lucrărilor pe tronsonul 2, după apariția unui conflict juridic între membrii asocierii câștigătoare și declanșarea unei anchete penale care vizează suspiciuni de falsificare de documente. Situația riscă să arunce proiectul într-un impas de durată și să pună sub semnul întrebării finanțarea europeană.
Cum a fost atribuit contractul și cine sunt constructorii
În februarie 2025, Primăria municipiului Cluj-Napoca a atribuit contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 2 al Centurii Metropolitane unei asocieri formate din Dimex 2000 Company din România, Hydrostroy AD din Bulgaria și Integral Inženjering A.D. Laktaši din Bosnia și Herțegovina. Contractul a fost semnat în luna mai 2025, iar valoarea totală a proiectului, cu TVA, depășește 1,1 miliarde de euro, fiind unul dintre cele mai mari contracte de infrastructură rutieră gestionate vreodată de o administrație locală din România.
Proiectul urma să fie executat într-un termen de patru ani de la ordinul de începere și include un drum cu patru benzi, pe o lungime de peste 9,6 kilometri, precum și drumuri de legătură care să conecteze principalele zone ale infrastructurii metropolitane.
Compania din Bosnia și Herțegovina: „Nu am participat la licitație”
Blocajul a apărut după ce Integral Inženjering a susținut public că nu a participat niciodată la licitația organizată de Primăria Cluj-Napoca și că a fost inclusă în asocierea câștigătoare fără consimțământul său. Într-o poziție transmisă publicației Bloomberg Adria, compania afirmă că documente falsificate ar fi fost folosite în numele său pentru a permite asocierii să îndeplinească cerințele de calificare ale licitației.
Compania din Bosnia și Herțegovina susține public, în presa europeană, că nu a participat la licitația pentru Centura Metropolitană a Clujului, nu a depus ofertă și nu a semnat niciun document care să o lege de asocierea câștigătoare. Integral afirmă că nu a emis nicio procură și nu a mandatat nicio persoană să o reprezinte în procedura de achiziție, susținând că numele, licențele și experiența sa profesională ar fi fost folosite fără știrea și acordul companiei, prin documente falsificate.
Miza este uriașă, pentru că fără Integral, licitația nu ar fi fost câștigată.
Potrivit companiei, asocierea condusă de Dimex 2000 nu ar fi îndeplinit criteriile de calificare fără includerea Integral Inženjering, care deține licențele și experiența necesare pentru un proiect de asemenea amploare. Dacă aceste acuzații se confirmă, procedura de atribuire ar putea fi viciată din temelii, iar contractul de peste 1,1 miliarde de euro ar putea deveni nul sau anulabil, cu riscuri majore pentru fondurile europene.
Întrebat despre contractul notarial menționat de proprietarul companiei românești, Integral a spus că niciunul dintre proprietarii sau directorii lor nu a semnat vreodată nimic și nu a dat procură cuiva să semneze acel acord de consorțiu. Potrivit acestuia, Integral a fost folosit pe baza unor documente falsificate, deoarece fără participarea lor la această licitație, Dimex nu ar fi trecut, neavând licențele necesare pentru execuția proiectului, pe care Integral le deține.
Integral Inženjering susține că a informat imediat autoritatea contractantă, parchetele din România, Parchetul European și autoritățile judiciare din Bosnia și Herțegovina, afirmând că este hotărâtă să își apere reputația și să obțină tragerea la răspundere a tuturor celor implicați.
Replica liderului de asociere: „Avem documente notariale”
Dimex 2000, liderul asocierii, respinge acuzațiile formulate de Integral. Reprezentantul companiei, Ioan Scurtu, a declarat presei locale din Cluj că există un act notarial care atestă asocierea și că disputa ar fi una internă, legată de recunoașterea semnăturilor din cadrul companiei bosniace.
Potrivit acestuia, Dimex consideră că documentația depusă este validă și că, în lipsa unei clarificări rapide, compania va apela la instanță pentru a-și apăra poziția. Dimex nu a oferit însă un punct de vedere oficial detaliat privind ancheta penală aflată în curs sau impactul acesteia asupra derulării proiectului.
Primăria Cluj, la mijloc
Anterior, pe 20 ianuarie anul acesta, Administrația Orașului Cluj-Napoca căuta avocați (cu o valoare contractuală de 50.000 de euro) pentru consultanță, asistență și reprezentare, în legătură cu disputa dintre companiile care urmau să lucreze la șoseaua de centură metropolitană.
Primarul Clujului, Emil Boc, a vorbit și el despre acest lucru în cadrul unei ședințe a Consiliului Local: „De ce se ceartă? Nu pot spune mai multe despre natura disputei, pentru că nu știu. Autoritățile competente ale statului au sarcina de a investiga. În acest moment, au toată documentația necesară“ – a spus Boc, conform Ziua De Cluj.
Boc a subliniat că reprezentanții contractorului au fost invitați la ședința Consiliului Local din 20 ianuarie 2026 pentru a oferi clarificări oficiale, dar aceștia au răspuns că nu pot accepta invitația.
Prin urmare, Administrația Orașului Cluj intenționează să solicite o expertiză juridică suplimentară: „Trebuie să știm dacă riscăm sau nu să pierdem fondurile europene, deoarece lucrările trebuie plătite. Până în prezent, nu s-a plătit nimic. Aceasta este partea pozitivă. Dar termenul limită se apropie și trebuie să știm ce să facem. Avem nevoie de o opinie de specialitate, în special în ceea ce privește precizia juridică”, a declarat primarul la acel moment.
Decizia Primăriei Cluj-Napoca: suspendare „din respect față de lege”
În fața acestui conflict juridic și a existenței unei anchete penale, Primăria Cluj-Napoca a decis suspendarea temporară a executării contractului, prin intermediul supervizorului lucrării, asocierea Venturo Investment SRL – AE Dozoring s.r.o. Administrația locală a explicat că măsura a fost luată pentru a proteja fondurile publice și pentru a respecta cadrul legal, subliniind că municipalitatea nu este parte în disputa dintre constructori.
"Având în vedere că este în curs o anchetă penală privind disputa dintre membrii consorțiului și implicațiile pe care această dispută le-ar putea avea asupra contractului, compania care efectuează supravegherea (Association Venturo Investment SRL – AE Dozoring s.r.o.) a primit ordin să suspende temporar executarea contractului", a subliniat Administrația Orașului Cluj.
Totuși, primăria a admis că, în lipsa unor clarificări juridice ferme, conflictul dintre membrii asocierii poate avea un impact direct asupra derulării contractului și asupra calendarului proiectului.
Asociația Pro Infrastructură cere rezilierea contractului
Asociația Pro Infrastructură a criticat dur decizia de suspendare, considerând-o insuficientă și lipsită de eficiență. Reprezentanții organizației susțin că disputele juridice dintre constructori nu sunt responsabilitatea beneficiarului și că, în cazul în care antreprenorii nu își pot îndeplini obligațiile asumate, soluția corectă este aplicarea penalităților contractuale și, dacă este cazul, rezilierea contractului.
API avertizează că disputele interne ale constructorilor nu intră în responsabilitatea beneficiarului și că, în cazul în care antreprenorii nu își respectă obligațiile, primăria ar fi trebuit să aplice penalități sau să rezilieze contractul. „În opinia noastră, varianta fezabilă este rezilierea și mutarea proiectului la o autoritate contractantă mai competentă, care să relanseze rapid o nouă licitație”, afirmă reprezentanții Asociației.
API pune sub semnul întrebării inclusiv modul în care Primăria Cluj a evaluat oferta asocierii conduse de Dimex și atrage atenția că menținerea proiectului într-o stare de suspendare pe termen lung riscă să blocheze investiția pentru ani de zile. Organizația amintește și de precedentele locale, inclusiv cazul metroului clujean, unde problemele de procedură au dus la pierderea finanțării europene.
Riscul pierderii fondurilor europene și miza politică
Consilierii locali și organizațiile civice avertizează că prelungirea incertitudinii juridice ar putea avea consecințe grave. Un proiect finanțat din fonduri europene, guvernamentale și locale nu poate rămâne blocat pe termen nedefinit fără riscul unor corecții financiare sau chiar al pierderii finanțării. Deși până în prezent nu au fost efectuate plăți semnificative, termenele contractuale și angajamentele față de finanțatori rămân în vigoare.
Pentru administrația condusă de Emil Boc, Centura Metropolitană nu este doar un proiect de infrastructură, ci un test major de credibilitate administrativă, într-un context în care Clujul se confruntă deja cu întârzieri și controverse legate de alte investiții strategice.
Ce urmează pentru Centura Cluj
În acest moment, scenariile rămase sunt limitate și toate implică costuri și întârzieri. O clarificare rapidă a situației juridice ar permite, teoretic, reluarea contractului, însă acest scenariu este considerat tot mai puțin probabil. O reziliere a contractului ar presupune relansarea licitației, pentru a patra oară, sau transferul proiectului către o autoritate centrală, precum CNAIR sau CNIR, așa cum solicită Asociația Pro Infrastructură.
Indiferent de soluția aleasă, Centura Metropolitană a Clujului riscă să devină un nou exemplu de proiect major prins între interese comerciale, erori administrative și proceduri judiciare, cu costuri directe pentru România și cu o miză uriașă pentru banii europeni.
Comentează