Sănătatea românilor a devenit, în ultimii ani, un teren fertil pentru afaceri extrem de profitabile, alimentate din bani publici. Rechizitoroiu Direcției Naționale Anticorupție, obținut de autorul articolului în virtutea Legii 544/2001 a liberului acces la informațiile de interes public, scoate la iveală un mecanism complex de achiziții publice supraevaluate, plăți aprobate cu încălcarea legii, comisioane mascate și prejudicii de zeci de milioane de lei produse unui spital public de importanță strategică. Documentul descrie pas cu pas cum echipamente medicale esențiale au fost cumpărate la prețuri umflate, cum controlul financiar a devenit o formalitate și cum banii destinați pacienților s-au transformat într-o sursă constantă de profit pentru firme private și pentru persoane aflate în poziții-cheie din sistem.
Cazul trimiterii în judecată a managerului Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești nu este doar un nou dosar de corupție bifat de Direcția Națională Anticorupție, ci radiografia unui mecanism de achiziții publice care, timp de mai mulți ani, a funcționat aproape fără frână, sub umbrela urgenței medicale și a nevoii de dotare a spitalelor.
Dincolo de titlurile seci despre „mită” și „abuz în serviciu”, rechizitoriul DNA descrie un sistem în care procedurile de achiziție au devenit simple formalități, iar prețurile echipamentelor medicale au fost ridicate artificial, până la niveluri care nu mai aveau nicio legătură cu realitatea pieței. Prejudiciul estimat, de aproape 29 de milioane de lei, nu este rezultatul unei singure decizii greșite, ci consecința unui tipar repetat, aplicat în mai multe contracte, pentru mai multe secții ale spitalului.
Un manager cu putere totală asupra banilor spitalului
În centrul dosarului se află Bogdan-Cristian Nica, manager al Spitalului Județean de Urgență Ploiești în perioada 2021–2024, trimis în judecată pentru luare de mită și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, ambele în formă continuată. Potrivit procurorilor, acesta avea controlul decizional asupra întregului circuit al achizițiilor publice, de la aprobarea necesităților până la semnarea documentelor de plată.
Rechizitoriul arată că Nica nu era un simplu semnatar formal, ci un actor activ în configurarea procedurilor de achiziție. El ar fi aprobat valori estimate ale contractelor fără o fundamentare reală, ignorând prețurile de piață și documentațiile comparative care ar fi trebuit să existe în mod obligatoriu. În mai multe situații, anchetatorii notează lipsa oricărei analize economice reale care să justifice sumele uriașe alocate pentru echipamentele medicale.
Licitații „competitive” doar pe hârtie
Una dintre constantele dosarului este modul în care au fost organizate licitațiile. Deși, formal, procedurile respectau pașii prevăzuți de lege, în practică ele erau golite de conținut. În majoritatea cazurilor investigate, la licitații s-a prezentat un singur ofertant, de regulă societatea Velmed International SRL, singură sau în asociere cu alte firme.
Oferta depusă era, aproape fără excepție, extrem de apropiată de valoarea estimată stabilită anterior de spital. Diferențele erau minime, de ordinul sutelor sau miilor de lei, într-un contract de milioane. Procurorii consideră că această „coincidență” nu poate fi explicată prin mecanisme normale de piață și indică existența unei certitudini a câștigării contractului înainte de depunerea ofertei.
În acest context, licitația devenea o simplă etapă procedurală, nu un instrument real de obținere a celui mai bun preț pentru bani publici.
Echipamente scumpe pe hârtie, mult mai ieftine în realitate
Poate cel mai grav aspect relevat de ancheta DNA este diferența dintre prețul plătit de spital și costul real al echipamentelor achiziționate de furnizor. Rechizitoriul descrie în detaliu mai multe cazuri în care societatea câștigătoare a contractului a achiziționat ulterior echipamentele de la producători sau distribuitori internaționali la prețuri semnificativ mai mici decât cele facturate spitalului.
În cazul unuia dintre cele mai importante contracte, pentru un angiograf utilizat în cardiologie, diferența dintre costul real și prețul plătit de spital ajunge la milioane de lei. Procurorii subliniază că această diferență nu poate fi justificată prin servicii auxiliare, mentenanță sau training, acestea fiind fie deja incluse în prețul de achiziție, fie evaluate separat.
„Strategia de contractare nu conține nicio justificare cu privire la determinarea valorii estimate a achiziției, ci doar evocă suma stabilită”, se arată explicit în rechizitoriu, în cazul angiografului monoplan de tavan, una dintre cele mai costisitoare achiziții investigate.
Astfel, ceea ce era prezentat public drept o investiție majoră în sănătate se transforma, în realitate, într-o sursă de profit nejustificat pentru furnizor și într-o pierdere masivă pentru bugetul spitalului.
Licitații cu un singur ofertant și prețuri „lipite” de valoarea estimată
Un element recurent identificat de DNA este participarea unui singur ofertant la licitațiile organizate de spital, ofertant care venea cu un preț aproape identic cu valoarea estimată de autoritatea contractantă. În cazul angiografului, oferta câștigătoare a fost de 12.398.750 lei fără TVA, în condițiile în care valoarea estimată fusese stabilită la 12.400.000 lei.
Procurorii subliniază că o asemenea apropiere între prețul estimat și cel ofertat este improbabilă într-un context de concurență reală. „În condiții de concurență efectivă, operatorii economici nu ofertează prețuri atât de apropiate de valoarea estimată”, notează DNA, sugerând că ofertantul avea certitudinea câștigării procedurii.
Diferențe uriașe între prețul plătit de spital și costul real al echipamentelor
Poate cea mai gravă constatare din rechizitoriu privește diferențele dintre sumele plătite de spital și costurile reale ale echipamentelor. În cazul angiografului, asocierea condusă de Velmed International a achiziționat întregul sistem, cu toate accesoriile și serviciile incluse, la un preț total de aproximativ 7,74 milioane de lei cu TVA.
Spitalul Județean Ploiești a plătit însă peste 12,39 milioane de lei fără TVA pentru același echipament, rezultând o diferență de peste 4,65 milioane de lei pentru o singură achiziție.
Procurorii descriu această diferență ca fiind rezultatul unei „supraestimări deliberate a valorii achiziției, nefundamentată în documentația de atribuire”.
Directorul financiar și controlul care n-a existat
În dosar apare și numele lui Mihăiță-Sorin Iordache, economist și ulterior director financiar-contabil al spitalului, trimis în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit DNA, acesta avea atribuții clare de control financiar preventiv, menite să oprească exact astfel de derapaje.
Cu toate acestea, documentele de angajare, ordonanțare și plată au fost avizate constant, fără obiecții, chiar și în situațiile în care valorile contractelor depășeau flagrant nivelul pieței. Procurorii descriu activitatea acestuia ca fiind una formală, lipsită de substanță, care a permis efectuarea plăților fără verificări reale.
Mită mascată în transferuri bancare
Pe lângă prejudiciul creat prin supraevaluarea achizițiilor, dosarul conține și o componentă clară de corupție. DNA susține că, în anul 2022, administratorul Velmed International SRL ar fi virat în contul personal al managerului spitalului suma totală de 50.000 de lei, în două tranșe distincte.
Transferurile ar fi avut loc în momente-cheie, în apropierea unor proceduri de achiziție sau a derulării contractelor, iar anchetatorii consideră că acestea reprezintă mită pentru facilitarea atribuirii și derulării contractelor. Banii nu aveau o justificare contractuală sau legală și nu au fost declarați ca venituri.
DNA subliniază că nu este vorba despre erori izolate sau decizii administrative discutabile, ci despre un tipar repetitiv, desfășurat pe parcursul mai multor ani, cu același furnizor și aceleași mecanisme.
„Inculpatul a acționat în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat”, se arată în rechizitoriu, formulare care indică intenția și caracterul continuat al faptelor investigate.
Un prejudiciu care se întinde pe mai mulți ani
Un element important al rechizitoriului este caracterul continuat al faptelor. Procurorii arată că nu este vorba despre un episod izolat, ci despre un mod de operare repetat, aplicat pe parcursul mai multor ani, în cadrul aceleiași unități medicale.
Contractele investigate acoperă mai multe secții ale spitalului și mai multe tipuri de echipamente, de la aparatură de imagistică până la dotări pentru neurochirurgie și ortopedie. În toate aceste cazuri, tiparul este similar: valori estimate nejustificate, ofertant unic, prețuri umflate și plăți avizate fără un control real.
Spitalul, parte civilă într-un dosar care îl privește direct
Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești s-a constituit parte civilă în dosar, solicitând recuperarea prejudiciului. DNA a dispus instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor inculpaților, în încercarea de a garanta recuperarea sumelor considerate pierdere pentru bugetul public.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste sume vor putea fi recuperate integral și ce impact va avea dosarul asupra funcționării spitalului, deja afectat de lipsa de resurse și de deficitul de personal.
Mai mult decât un dosar penal: o radiografie a sistemului
Dincolo de responsabilitatea penală individuală, dosarul ridică întrebări serioase despre modul în care sunt gestionate achizițiile publice în spitalele din România. Lipsa unor mecanisme reale de control, concentrarea deciziei în mâinile unui singur manager și tolerarea unor practici discutabile creează un teren fertil pentru astfel de derapaje.
Cazul de la Ploiești arată cum, sub pretextul modernizării sistemului medical, pot fi direcționate sume uriașe către contracte supraevaluate, fără ca cineva să tragă un semnal de alarmă la timp. În final, costul nu este doar financiar, ci se reflectă direct în calitatea serviciilor medicale oferite pacienților.
Comentează