„Salvaţi Copiii” notează că cel mai important impact identificat printre copiii şi adolescenţii care au accesat programe de educaţie sexuală este îmbunătăţirea considerabilă a abilităţii lor de a detecta, preveni şi raporta abuzurile sexuale suferite. Organizaţia solicită o reformă profundă a cadrului legal privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi învăţământul preuniversitar.
Situația nașterilor în rândul mamelor minore
„Salvaţi Copiii” informează, marţi, că din cele 143.637 de naşteri care au avut loc în 2024, 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 şi 19 ani, în 601 de cazuri fiind vorba de mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor INS. În cazul a 23 de mame cu vârsta sub 15 ani este vorba despre a doua naştere, în vreme ce o adolescentă de nici 15 ani a născut al treilea copil, în 2024. Pentru 652 de fete care au dat naştere în 2024, înainte de a împlini 19 ani, este vorba despre a treia naştere.
Situaţia pe judeţe în ceea ce priveşte copilele care au devenit mame înainte de 15 ani arată că judeţele din top sunt: Mureş – 60 de naşteri la mame sub 15 ani, Bacău - 34, Bihor – 31, Dolj – 29 şi Braşov – 27.
Potrivit reprezentanţilor organizaţiei, datele privind mamele minore „reflectă consecinţele directe ale unui sistem legislativ care a eşuat să protejeze copiii prin educaţie”.
„Salvaţi Copiii solicită o reformă profundă a cadrului legal: actuala reglementare din Legea 272/2004, de pildă, prevede că programele de educaţie pentru sănătate, inclusiv componenta de educaţie sexuală, se derulează în şcoli abia începând cu clasa a VIII-a şi numai cu acordul scris al părinţilor, o abordare profund inadecvată şi în dezacord cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimţământului de la 16 ani în domeniile medical, civil şi educaţional”, precizează organizaţia.
La grupele de vârstă sub 15 ani şi 15 – 19 ani, pe primele locuri se situează judeţele Mureş (813 mame), Braşov (657), Dolj (568), Bihor (567) şi Constanţa (541). Municipiul Bucureşti se află pe locul al 14-lea, cu 351 de naşteri provenind de la mame cu vârsta sub 19 ani. La polul opus, judeţele cu cele mai puţine naşteri din mame adolescente sunt Gorj (127), Tulcea (130) şi Mehedinţi (145).
„Aproape în totalitatea cazurilor, sarcina în perioada minoratului nu a fost una planificată, ci un eveniment neaşteptat, trăit traumatic de către mamă”, afirmă reprezentanţii „Salvaţi Copiii”.
Cum poate fi combătut fenomenul mamelor adolescente
Conform cercetărilor realizate de organizaţia „Salvaţi Copiii”, s-a constatat că un impresionant procent de 66% dintre minore au indicat că au primit deja informaţii legate de educaţia sexuală în timpul educaţiei lor, în timp ce o treime dintre acestea afirmă că sursele acestor informaţii provin din conexiuni personale precum rude, prieteni sau colegi, ceea ce poate genera suspiciuni cu privire la credibilitatea acestor surse de informare.
„Abordarea educaţională în domeniul sănătăţii poate juca un rol esenţial în combaterea fenomenului maternităţii la vârste tinere. Chiar şi în situaţii caracterizate de sărăcie familială sau în comunităţi cu perspective economice limitate, deţinerea cunoştinţelor referitoare la prevenirea sarcinilor nedorite, igienă, prevenirea abuzurilor sexuale şi identificarea resurselor disponibile poate contribui semnificativ la reducerea acestui fenomen”, explică Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al „Salvaţi Copiii” România.
În regiunile cu niveluri extrem de scăzute de dezvoltare economică, din care provin mamele adolescente, predomină dependenţa de asistenţa socială furnizată de către stat, ceea ce determină practic o perpetuare a unui sistem economic bazat pe subzistenţă.
Specialiştii organizaţiei consideră că este „imperativ” să se pună accent pe măsuri de prevenţie, cu scopul de a facilita accesul la informaţii şi servicii de asistenţă socio-medicală, precum şi de a reintegra social şi şcolar fetele care au devenit mame la o vârstă fragedă.
Maria, mamă la 15 ani: Am simţit că viaţa mea s-a terminat
Maria avea 15 ani când a realizat că întârzierea menstruaţiei nu mai poate fi pusă pe seama unei simple dereglări. La început, s-a agăţat de această speranţă şi a încercat să ignore semnele, să provoace menstruaţia prin metode „auzite” de la alte fete. Când testul de sarcină a confirmat ceea ce se temea, şocul a fost copleşitor: „Am simţit că viaţa mea s-a terminat pentru totdeauna, că nu mai are sens să mai visez la nimic vreodată. Chiar dacă locuiesc într-un sat, aveam şi eu visurile mele. Să merg la liceu, să învăţ o meserie şi să devin ceva mai mult”.
După confirmarea sarcinii, frica „s-a transformat rapid în ruşine” faţă de părinţi, de colegi, de comunitate, motiv pentru care a încercat să ascundă sarcina cât mai mult timp, iar gândul de a le spune părinţilor „o paraliza”.
„Când partenerul a aflat, reacţia lui a fost violentă. A negat paternitatea şi a rupt legătura cu Maria. Teama de medic şi de spital a fost la fel de puternică. Fără venit propriu, dependentă de familie, fiecare analiză medicală părea un cost prea mare”, explică specialiştii „Salvaţi Copiii”, care au susţinut-o pe adolescentă şi i-au facilitat accesul la servicii medicale, consiliere şi sprijin social, ajutând-o să meargă la controale prenatale.
„Prin intervenţia integrată – medicală, socială şi educaţională – Maria a reuşit să îşi continue studiile şi să îşi construiască un plan pentru a-şi creşte copilul în siguranţă, demonstrând că sprijinul potrivit, oferit la timp, poate rupe cercul vulnerabilităţii”, adaugă specialiştii organizaţiei.
„Salvaţi Copiii” se implică în acordarea de servicii sociale şi medicale mamelor şi copiilor din mediul rural, dezvoltând intervenţii bazate pe realităţile din teren, cu scopul de a preveni sarcinile timpurii şi de a contribui la reducerea numărului de mame minore, prin creşterea accesului la servicii medicale, educaţie pentru sănătate şi sprijin comunitar
Până în prezent, Salvaţi Copiii România a lucrat în peste 400 de comunităţi rurale defavorizate şi în toate maternităţile din ţară pentru facilitarea accesului la servicii socio-medicale şi informare medicală, ajungând la 459.500 de mame, gravide şi copii până în 5 ani.
Propunerile „Salvaţi Copiii”
Salvaţi Copiii propune o reformă legislativă în ceea ce priveşte educaţia pentru sănătate, pornind de la două acte normative esenţiale: Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi Legea nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar.
Potrivit organizaţiei, actuala reglementare din Legea 272/2004 prevede că programele de educaţie pentru sănătate, inclusiv componenta de educaţie sexuală, se derulează în şcoli abia începând cu clasa a VIII-a şi numai cu acordul scris al părinţilor. Specialiştii consideră această abordare „profund inadecvată şi în dezacord” cu celelalte reglementări privind răspunderea penală de la 14 ani, a consimţământului de la 16 ani în domeniile medical, civil şi educaţional.
„Pe de o parte, vârsta de 14 ani este prea târzie. Statisticile arată că sarcinile la adolescente apar şi la fete mult mai mici, iar informaţiile despre igienă, corp, relaţii sănătoase şi protecţia faţă de abuz trebuie transmise de la vârste fragede, adaptat capacităţii de înţelegere a copilului. Pe de altă parte, condiţionarea participării de acordul parental a exclus din puţinele sesiuni de informare din şcoli tocmai copiii cei mai vulnerabili, cei din familii cu un nivel scăzut de educaţie şi din comunităţile sărace. Această inconsecvenţă juridică este cu atât mai flagrantă cu cât legislaţia română stabileşte răspunderea penală de la 14 ani, cu condiţia dovedirii discernământului, şi consimţământul medical de la 16 ani pentru anumite intervenţii. A le refuza dreptul de a participa la ore de educaţie pentru sănătate fără încuviinţarea părinţilor încalcă grav principiul interesului superior al copilului”, afirmă specialiştii „Salvaţi Copiii”.
Prin urmare, „Salvati Copiii” propune modificarea art. 46 alin. (3) lit. i) din Legea 272/2004 pentru a introduce educaţia pentru sănătate ca parte integrantă şi obligatorie a procesului educaţional, încă din învăţământul preşcolar. Programele ar urma să acopere, în mod adaptat vârstei, un spectru larg de teme: educaţie pentru viaţa de familie şi pentru sănătatea reproducerii, dezvoltare socio-emoţională, prevenirea violenţei şi a abuzului, egalitate de gen, mediu, educaţie digitală, nutriţie şi stil de viaţă sănătos. Totodată, organizaţia propune completarea legii cu un articol nou care să oblige Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii şi ANPDCA să elaboreze împreună norme metodologice unitare, asigurând pregătirea cadrelor didactice şi validarea ştiinţifică a materialelor utilizate.
În paralel, Salvati Copiii susţine modificarea Legii nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, prin introducerea explicită a disciplinei „Educaţie pentru sănătate” ca disciplină obligatorie în trunchiul comun, cu ore alocate săptămânal încă de la grupa mare a grădiniţei. Deşi legea actuală menţionează educaţia pentru sănătate printre temele transversale, lasă modul de implementare la discreţia fiecărei şcoli, ceea ce conduce în practică la o tratare fragmentată şi inconsistentă. Fără o alocare clară de ore, fără un curriculum naţional omogen şi fără cadre didactice pregătite specific, materia rămâne aproape inexistentă în şcolile cu cele mai vulnerabile comunităţi, mai arată „Salvaţi Copiii” România.
Comentează