Exporturile României au crescut în 2025 mai repede decât importurile — un semnal rar și, la prima vedere, încurajator pentru economie. Deficitul comercial s-a redus ușor, însă rana structurală rămâne deschisă: țara continuă să vândă ieftin și să cumpere scump. Dincolo de cifrele pozitive, datele arată că problema nu mai este ritmul comerțului, ci tipul de economie pe care îl avem.
O performanță rară: exporturile o iau înainte
Pentru a doua oară în ultimul deceniu, exporturile au crescut peste importuri. În 2025, România a exportat bunuri de 96,6 miliarde de euro și a importat de 129,3 miliarde de euro. Ritmul a fost favorabil: plus 4,2% la exporturi, față de 2,6% la importuri.
Deficitul comercial s-a redus la 32,7 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 8,6% din PIB. Este o ameliorare, dar nu o schimbare de direcție. România respiră mai bine, însă continuă să piardă masiv bani din comerțul extern.
Decembrie a confirmat tendința: exporturile au urcat cu 9,4%, iar importurile chiar au scăzut ușor. Cu toate acestea, economia rămâne dependentă de consum alimentat din exterior.
Deficitul nu vine din lipsă de producție
Problema nu mai este că România produce prea puțin. Produce tot mai mult, însă valoarea produselor este redusă.
Structura comerțului exterior arată un paradox: țara exportă volum industrial, dar importă valoare economică. Cabluri auto, materii prime și componente pleacă peste graniță, în timp ce produsele finite, tehnologia și chimicalele se întorc la prețuri mult mai mari.
De aici apare formula devenită aproape simbolică pentru economia românească: exportăm materie primă și importăm produs finit. Chiar și atunci când exporturile cresc, deficitul nu dispare.
Unde se pierd miliardele
Cele mai mari găuri vin din sectoarele unde România depinde de exterior.
Produsele chimice generează un deficit de peste 13 miliarde de euro, de departe cea mai mare pierdere. Combustibilii adaugă aproape 5 miliarde, iar alimentele încă aproape 4 miliarde.
Practic, economia locală produce bunuri industriale, dar nu produce suficientă energie, industrie chimică și produse alimentare procesate. Acolo se scurg banii.
Industria auto ține economia pe linia de plutire
Mașinile și echipamentele de transport reprezintă aproape jumătate din exporturi. Acest sector susține balanța comercială și menține România competitivă în Europa.
Totuși, chiar și aici există un paradox: importurile din aceeași categorie sunt aproape la fel de mari. Industria auto aduce stabilitate, dar nu poate compensa restul economiei.
România este o verigă importantă în lanțul industrial european, însă mai mult ca furnizor decât ca producător final.
De ce nu se va închide deficitul curând
Reducerea deficitului nu depinde doar de cât produce economia, ci de ce produce. Atâta timp cât exporturile rămân dominate de produse intermediare, iar importurile de produse finite, diferența va continua să existe.
Schimbarea ar însemna trecerea de la industrie de volum la industrie de tehnologie și procesare — o transformare lentă, care durează ani.
În prezent, balanța externă este echilibrată parțial doar datorită serviciilor, în special IT și transport, care aduc excedent și acoperă o parte din pierderi.
O veste bună care nu schimbă realitatea
Creșterea exporturilor peste importuri este un semnal pozitiv și rar. Arată că economia nu mai accelerează dezechilibrele.
Dar nu rezolvă problema fundamentală. Deficitul s-a micșorat, nu s-a vindecat.
România nu mai aleargă spre prăpastie, însă încă nu a schimbat drumul. Economia produce tot mai mult — doar că profitul mare continuă să fie făcut în altă parte.
Comentează