Deficitul global de încasare a TVA în statele membre ale UE a scăzut cu aproximativ şapte miliarde euro în 2019 comparativ cu 2018, însă în România a crescut de la 29,1 miliarde lei în 2018, până la 35,1 miliarde lei în 2019, arată un nou raport publicat joi de Comisia Europeană, conform agerpres.
Conform acestui document, în 2019, România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, cu o pierdere de 34,9% din veniturile din TVA (comparativ cu 32,7% în 2018), urmată de Grecia (25,8%) şi Lituania (23,5%). Cele mai mici deficite au fost înregistrate în Croaţia (1%), Suedia (1,4%) şi Cipru (2,7%). Comisia Europeană subliniază că, în termeni relativi, România a avut cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE pe întreaga perioadă 2015-2019.
În termeni absoluţi, în 2019 cele mai mari deficite de încasare a TVA au fost înregistrate în Italia (30,1 miliarde euro), Germania (23,4 miliarde euro), Franţa (13,858 miliarde euro) şi România (7,411 miliarde de euro).
Executivul comunitar subliniază că. în majoritatea statelor membre, variaţia absolută de peste an a deficitului de încasare a TVA a fost mai mică de 2 puncte procentuale. În ansamblu, ponderea deficitului de încasare a TVA a scăzut în 18 state membre. Pe lângă Croaţia şi Cipru, cele mai semnificative scăderi ale deficitului de încasare a TVA s-au înregistrat în Grecia, Lituania, Bulgaria şi Slovacia (între -3,2 şi -2,2 puncte procentuale în aceste patru ţări). Suedia, Finlanda şi Estonia au obţinut rezultate bune dintr-o perspectivă diferită: în aceste ţări, autorităţile fiscale reuşesc de ani de zile să limiteze pierderile de venituri din TVA la mai puţin de 5% din valoarea TVA datorate. Cele mai mari creşteri ale deficitului de încasare a TVA au fost observate în Malta (+5,4 puncte procentuale), Slovenia (+3 puncte procentuale) şi România (+2,3 puncte procentuale).
"În pofida tendinţei pozitive înregistrate în ultimii ani, deficitul de încasare a TVA rămâne o preocupare majoră - în special având în vedere nevoile imense în materie de investiţii pe care statele noastre membre trebuie să le abordeze în următorii ani. Cifrele din acest an corespund unei pierderi de peste 4.000 euro pe secundă. Acestea sunt pierderi inacceptabile pentru bugetele naţionale şi înseamnă că cetăţenii de rând şi întreprinderile trebuie să compenseze deficitul prin alte impozite pentru a plăti pentru servicii publice vitale. Trebuie să depunem eforturi comune pentru a combate frauda în materie de TVA, o infracţiune gravă care afectează buzunarele consumatorilor, ne subminează sistemele de protecţie socială şi epuizează trezoreriile guvernamentale", a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
În termeni nominali, deficitul global de încasare a TVA în UE a scăzut cu aproape 6,6 miliarde euro, ajungând la 134 de miliarde euro în 2019, ceea ce reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de scăderea de 4,6 miliarde euro înregistrată în anul precedent. Deşi deficitul global de încasare a TVA s-a îmbunătăţit între 2015 şi 2019, amploarea completă a impactului pandemiei de COVID-19 asupra cererii consumatorilor şi, prin urmare, a veniturilor din TVA în 2020 este încă necunoscută.
Pierderile de venituri din TVA au un impact extrem de negativ asupra cheltuielilor pe care administraţiile publice le alocă bunurilor şi serviciilor publice de care depindem cu toţii, cum ar fi şcolile, spitalele şi transporturile. În acelaşi timp, TVA neîncasată ar putea avea şi un efect pozitiv, întrucât statele membre depun eforturi pentru a acoperi datoria contractată în timpul redresării iniţiale în urma pandemiei de COVID-19 sau pentru a ridica nivelul ambiţiilor în materie de finanţare a combaterii schimbărilor climatice.
România continuă să aibă cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE
București
9°C
Articole Similare

1.389
"Furtuna perfectă" adusă de schimbarea ordinii mondiale lovește puternic Europa. Corneliu Bjola (Oxford): "România trebuie să se ridice la alt nivel"
1.389

487
UE trage semnalul de alarmă: Dependența de tehnologie străină poate lovi Uniunea Europeană
487

1.504
UE pregătește intervenții pe piața energiei: Bruxellesul ia în calcul reactivarea planului de criză din 2022
1.504

1.729
Avertismentul Germaniei: „Securitate cu Rusia lui Putin nu există” / „Oriunde merge Rusia lui Putin, urmează crime şi barbarie"
1.729

11.916
BREAKING FOTO Cutii întregi cu sute de mii de euro găsiți de DNA în casa șefului ARR - Perchezițiile continuă
11.916

100
Apostolos Tzitzikostas, comisar european: În Europa şi mai ales în regiunea Mării Negre, pentru coridorul nou de transport această conectivitate a căpătat noi dimensiuni
100

11.408
Încă două țări europene refuză SUA în războiul cu Iranul: blocaj militar categoric și un semnal de alarmă pentru Washington
11.408

116
Alexandru Munteanu, premierul Republicii Moldova: Integrarea Moldovei nu este legată de dacă sau nu, ci în ce ritm
116

97
Ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou: Europa a învăţat o lecţie în ultimii ani şi a învăţat-o nu tocmai simplu. Dacă securitatea energetică nu este consolidată, libertatea este fragilă
97

57
UE prelungește sancțiunile împotriva Iranului până în 2027
57

82
Pesimismul creşte în Europa pe fondul războiului cu Iranul, care afectează încrederea economică şi a consumatorilor
82

1.343
Hackerii au atacat site-urile UE: Comisia Europeană confirmă furtul de date
1.343

117
Comisia Europeană adoptă un program în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru a stimula industria de apărare europeană și ucraineană
117
















Comentează