Rezultatul alegerilor din Republica Moldova, pe agenda discuţiilor la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele UE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, joi, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care a avut loc în format videoconferinţă, pe agenda discuţiilor fiind rezultatul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, situaţia din Belarus, Nagorno-Karabah, rezultatul alegerilor locale din Bosnia-Herţegovina, situaţia din Afganistan, Etiopia, evoluţiile recente din Mediterana de Est şi din Libia.

Potrivit unui comunicat MAE transmis AGERPRES, în cadrul discuţiilor cu privire la alegerile din Republica Moldova, subiect introdus pe agendă la iniţiativa sa, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea României cu privire la victoria clară a Maiei Sandu în alegerile prezidenţiale, evidenţiind votul masiv atât în interiorul, cât şi în exteriorul ţării, reprezentând o victorie a democraţiei şi a valorilor europene. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanţa intensificării eforturilor instituţiilor europene şi ale statelor membre în viitorul apropiat pentru susţinerea parcursului european şi democratic al Republicii Moldova şi pentru a oferi sprijin agendei ambiţioase de reforme a Preşedintelui Maia Sandu, în beneficiul direct al cetăţenilor Republicii Moldova. A subliniat că Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a fost primul şef de stat care a felicitat-o pe Maia Sandu pentru victoria obţinută şi intenţionează să efectueze o vizită la Chişinău imediat după preluarea oficială a mandatului. De asemenea, a menţionat necesitatea unui transfer rapid al primei tranşe din asistenţa macro-financiară acordată în contextul pandemiei de COVID-19.

În discuţia cu privire la rezultatul alegerilor din SUA, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că un parteneriat transatlantic robust este formatul firesc şi eficient pentru abordarea provocărilor globale actuale, de exemplu consecinţele pandemiei COVID-19, dificultăţile economice sau schimbările climatice. Ministrul român de externe a exprimat convingerea că viitoarea administraţie Biden va contribui la consolidarea parteneriatului transatlantic cu Uniunea Europeană. În context, a subliniat că România rămâne un susţinător puternic al întăririi relaţiei transatlantice, cu atât mai mult cu cât UE şi SUA fac parte din aceeaşi comunitate de valori şi securitate. Aurescu a arătat că discuţiile de la următoarea reuniune CAE, în decembrie, privind viitorul relaţiilor cu SUA, reprezintă un pas important, fiind necesară atât o reflecţie aprofundată privind aşteptările şi obiectivele UE, inclusiv în ce priveşte definirea şi promovarea unor concepte ca autonomia strategică în materie de securitate şi apărare, cât şi evaluarea abordărilor şi priorităţilor noii Administraţii a SUA în raport cu relaţia transatlantică.

Referitor la Belarus, oficialul român a subliniat nevoia intensificării măsurilor UE la adresa regimului de la Minsk, în condiţiile în care situaţia continuă să se deterioreze, cetăţenii fiind victimele represiunilor violente din partea autorităţilor. Astfel, ministrul Aurescu a salutat intrarea rapidă în vigoare a celui de-al doilea pachet de măsuri restrictive, care îl vizează inclusiv pe Alexander Lukaşenko. De asemenea, a sprijinit demararea procedurilor pentru adoptarea unui al treilea pachet de sancţiuni, care să vizeze extinderea listei la noi nume de persoane responsabile pentru actele de violenţă, dar şi măsuri economice împotriva companiilor care susţin regimul Lukaşenko.

În legătură cu evoluţiile din Nagorno-Karabah, ministrul român de externe a salutat încetarea ostilităţilor armate şi a exprimat speranţa unei soluţii durabile, care să fie obţinută în cadrul formatelor de negociere recunoscute, cu referire la Grupul de la Minsk al OSCE. Oficialul român a subliniat că situaţia din Nagorno-Karabach întăreşte convingerea că este necesară o reflecţie profundă cu privire la rolul şi influenţa reală a UE în propria vecinătate şi conştientizarea importanţei menţinerii în atenţie a tematicii conflictelor prelungite, precum şi necesitatea identificării instrumentelor potrivite pentru ca Uniunea să poată avea un rol mult mai activ în acest sens. A semnalat demersul pe care l-a iniţiat de a adresa, în cursul acestei zile, o scrisoare Înaltului Reprezentant Josep Borrell, co-semnată împreună cu alte zece state membre, pentru a propune includerea pe agenda unei viitoare reuniuni a miniştrilor de externe europeni a subiectului conflictelor prelungite din Vecinătatea Estică a UE / regiunea Mării Negre şi de a discuta despre dezvoltarea instrumentelor pe care Uniunea le poate folosi pentru a facilita soluţionarea acestora.

Miniştrii afacerilor externe au avut o dezbatere cu privire la multilateralism şi la modul în care UE îşi poate consolida rolul la nivel global. Printre propuneri se numără creşterea reprezentării statelor membre în organizaţii internaţionale, de exemplu OCDE, o comunicare mai coerentă pe tema contribuţiei UE la sistemul multilateral, intensificarea eforturilor de reglementare la nivel global a unor domenii din aria tehnologiilor emergente şi încurajarea formatelor de cooperare regională, în special în regiunea Balcanilor de Vest şi a Mării Negre, un efort sporit la nivelul statelor membre de a conveni poziţii comune ambiţioase care să fie promovate în cadru multilateral. Oficialul român a arătat că un sistem multilateral autentic şi o ordine bazată pe dreptul internaţional pot fi menţinute doar prin eforturile comune ale UE şi SUA.

Miniştrii şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, au avut şi un schimb de opinii cu ministrul afacerilor externe palestinian, Riad al Malki. Cu această ocazie, oficialul român a subliniat că România susţine cu tărie necesitatea consolidării relaţiei bilaterale dintre UE şi Palestina, inclusiv printr-un Acord de Asociere între UE şi Palestina, ca mijloc de a contribui la construcţia instituţională şi dezvoltarea acesteia. Aceeaşi poziţie a fost susţinută şi cu prilejul recentei vizite a Prim-ministrului României în Israel şi Palestina, de la începutul lunii noiembrie, precum şi în cadrul vizitei ministrului de externe Bogdan Aurescu în cele două state la începutul lunii septembrie 2020.