Ceea ce se aștepta a fi, la început de mandat, o construcție politică solidă în jurul noului primar general al Capitalei începe să arate tot mai mult ca un armistițiu fragil. Conflictul mocnit dintre Ciprian Ciucu și liderul USR București, Vlad Voiculescu, a ieșit la suprafață cu prilejul emiterii Notei de serviciu nr. 10 din 20 februarie, document care a declanșat acuzații grave de încălcare a legii și de blocare abuzivă a accesului la informații pentru consilierii generali.
Scandal în „Paradis”?
În centrul disputei nu este doar o rivalitate politică sau o neînțelegere de culise, ci o problemă de legalitate și legitimitate, cu implicații directe asupra funcționării administrației publice locale.
Prin documentul emis la 20 februarie, primarul general a dispus direcțiilor din cadrul Primăriei Municipiului București să nu transmită „date, informări și documente” consilierilor locali fără un filtru prealabil.
Nota de serviciu: filtru politic peste drepturi legale?
Măsura a fost interpretată de USR drept o încercare de centralizare și control politic al informației, într-un moment în care majoritatea din Consiliul General este fragilă. Problema nu este însă doar una de oportunitate politică, ci de legalitate strictă. Reacția USR Sector 6 – organizație care, teoretic, ar trebui să fie una dintre cele mai apropiate de Ciprian Ciucu – a fost surprinzător de dură.
USR, din aliat, în acuzator
„Controlul total și personal al informației este un gest îngrijorător într-o societate democratică”, au transmis reprezentanții formațiunii, sugerând că documentul introduce o formă de opacizare incompatibilă cu principiile administrației moderne.
Tensiunea este alimentată de un context politic sensibil. Funcția de administrator public al Sectorului 6 ar fi fost promisă USR în cadrul negocierilor politice. Numirea consilierului general Ștefan Florescu (PMP) în această poziție a fost percepută drept o încălcare a „algoritmului” și a declanșat nemulțumirea taberei conduse de Vlad Voiculescu.
Astfel, conflictul administrativ se suprapune peste un conflict politic deschis între Ciucu și Voiculescu, lider care controlează o parte importantă din grupul USR din Consiliul General.
Ce spune Codul administrativ?
Codul administrativ prevede în mod imperativ că aleșii locali au dreptul de acces la orice informații necesare exercitării mandatului, iar autoritățile executive au obligația de a le pune la dispoziție documentele solicitate.
Textul legal nu condiționează acest drept de un filtru politic sau de aprobarea prealabilă a primarului. Accesul la informații nu este o concesie a executivului, ci o componentă esențială a mandatului deliberativ.
În acest context, Nota de serviciu nr. 10 ridică o problemă serioasă: poate un primar, printr-un act administrativ intern, să limiteze un drept conferit expres de lege? Răspunsul, din perspectiva dreptului administrativ, este clar: nu. Un act administrativ inferior nu poate restrânge un drept prevăzut prin lege organică. Orice astfel de restricție poate fi calificată drept exces de putere sau chiar abuz administrativ.
Majoritate politică pe nisipuri mișcătoare
Pe lângă conflictul direct cu USR, Ciucu trebuie să gestioneze:
• fragmentarea internă din PNL, partid al cărui mic grup, format din doar 7 aleși locali, este împărțit între tabăra Bolojan și cea a contestatarilor săi, fapt vizibil și în CGMB;
• incertitudinile din grupul REPER, care nu a reușit validarea celui de-al patrulea membru;
• relațiile ambigue dintre Ciprian Ciucu și Forța Dreptei, partid controlat de Ludovic Orban;
• dependența de PMP pentru atingerea pragului minimal de 28 de voturi.
În acest context, orice gest perceput ca autoritar poate destabiliza o majoritate deja vulnerabilă.
Stil inspirat din modelul Băsescu?
Ciprian Ciucu și-a exprimat în repetate rânduri admirația pentru modelul politic al lui Traian Băsescu, evocând ideea unei majorități proprii obținute prin vot popular, fără negocieri permanente cu partidele din legislativul local.
Strategia sa pare a miza pe ideea alinierii forțelor politice în jurul primarului, în locul unui sistem de compromisuri permanente. Este o abordare care amintește de stilul conflictual și direct practicat de fostul președinte.
Însă diferența majoră este de context: spre deosebire de perioada în care Băsescu beneficia de un capital politic consolidat, Ciucu conduce într-un Consiliu fragmentat, unde majoritatea de 28 de voturi este la limită și depinde de echilibre fragile între USR, PNL, REPER, PMP și Forța Dreptei.
Într-un asemenea cadru, blocarea accesului la informații poate fi percepută nu ca un gest de fermitate administrativă, ci ca o încercare de consolidare unilaterală a puterii executive.
Dimensiunea juridică: exces de putere sau simplă eroare?
Din punct de vedere legal, problema centrală este dacă Nota de serviciu nr. 10 poate restrânge dreptul consilierilor generali de a solicita și primi informații direct de la direcțiile de specialitate.
Codul administrativ consacră:
• principiul transparenței;
• obligația cooperării între executiv și deliberativ;
• dreptul consilierilor de a primi informații necesare exercitării mandatului.
Dacă un consilier nu poate accesa documente fără un filtru impus de primar, se creează un precedent periculos: executivul devine judecător al oportunității controlului asupra sa.
În doctrină, un astfel de comportament poate fi calificat drept limitare nelegală a prerogativelor deliberativului și ar putea face obiectul unui control de legalitate sau chiar al unei acțiuni în contencios administrativ.
Comentează