Legea adoptată recent în Ucraina permite dubla cetățenie pentru cetățenii ucraineni în relația cu cinci state considerate „aliați apropiați”, România nu se regăsește pe listă, fapt interpretat de lideri ai comunității românești drept un semnal de marginalizare. Cei de la PSD le solicită președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și ministrului de Externe, Oana Țoiu, să ceară de urgență lămuriri Ucrainei.
PSD: Decizia ar putea afecta procesul de aderare al Ucrainei la UE
”Partidul Social Democrat solicită instituțiilor cu atribuții în politica externă, Administrației Prezidențiale și Guvernului prin Ministerul Afacerilor Externe, să clarifice urgent cu autoritățile ucrainene motivele pentru care România a fost omisă din lista statelor pentru care Ucraina a reglementat posibilitatea de a avea acord de dublă cetățenie.
PSD consideră că această omisiune afectează în mod vădit comunitatea românească din Ucraina și contrastează puternic cu sprijinul necondiționat oferit de țara noastră, pe tot parcursul războiului ruso-ucrainean.
O astfel de abordare arbitrară din partea autorităților ucrainene poate afecta inclusiv procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană.
Noua reglementare este profund nedreaptă în raport cu sacrificiul etnicilor români care au căzut la datorie pe frontul ucrainean.
PSD solicită autorităților române să intervină ferm și urgent pentru rezolvarea acestei probleme având în vedere că românii reprezintă a doua mare minoritate etnică din țara vecină.
România a manifestat în permanență o atitudine corectă față de Ucraina, similară cu cea a Poloniei, Cehiei sau Germaniei pentru care noua legislație ucraineană permite acorduri de dublă cetățenie.”, arată cei de la PSD.
România a fost scoasă de pe lista țărilor care pot deține dublă cetățenie
O lege intrată în vigoare la 16 ianuarie, care reglementează dobândirea și păstrarea cetățeniei multiple, a provocat reacții puternice în rândul comunității românești din Ucraina. Deși actul normativ permite dubla cetățenie pentru cetățenii ucraineni în relația cu cinci state considerate „aliați apropiați”, România nu se regăsește pe listă, fapt interpretat de lideri ai comunității românești drept un semnal de marginalizare, în pofida sprijinului politic, militar și umanitar constant oferit Kievului în contextul războiului cu Federația Rusă.
Actul normativ adoptat de autorităţile de la Kiev stipulează condiţiile în care poate fi dobândită cetăţenia multiplă, dar şi lista ţărilor cu care Ucraina acceptă acord de dublă cetățenie. Pe listă se află cinci state, dintre care trei din Europa şi două de pe continentul american, respectiv Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii şi Canada. Lista nu include şi România, ceea ce îi îngrijorează pe românii din Ucraina.
În cazul acestor state, cetăţenii ucraineni pot dobândi a doua cetățenie fără a fi obligaţi să renunţe la cetăţenia ucraineană. De asemenea, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele respective să devină cetăţeni ucraineni în procedură simplificată.
Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraş consideră că decizia de a limita la cinci lista ţărilor pentru care este acceptată dubla cetăţenie reprezintă o formă de subapreciere a României de către autorităţile de la Kiev.
Nemulțumire în rândul românilor din afara granițelor
"Am fi aşteptat ca toate ţările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiţionat Ucraina în actualul conflict să fie incluse pe acea listă. În plus poate să fie şi Statele Unite, şi Canada. Mi se pare că ţările care fac parte din Uniunea Europeană sunt tratate discriminatoriu. Cu atât mai mult România. După ruşi, comunitatea de români este a doua din punct de vedere numeric şi, având în vedere sprijinul necondiţionat pe care îl acordă România Ucrainei în actualul conflict şi având în vedere sutele de etnici români care au căzut la datorie pe frontul ruso-ucrainean, era normal, firesc şi de aşteptat ca şi România să fie inclusă pe acea listă", a declarat, pentru AGERPRES, Eugen Pătraş.
Românii din Ucraina, prinși între două cetățenii
"Se va acorda prioritate acelor ţări care se numără printre cei mai apropiaţi şi mai siguri aliaţi", a transmis, atunci, Ministerul de Externe al Ucrainei.
Criteriile fi luate în considerare la formarea listelor ţărilor "partenere" au fost următoarele: apartenenţa la Grupul celor Şapte (G7); apartenenţa la UE; aplicarea de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei; sprijin pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei - poziţia în timpul votării în organizaţiile internaţionale; existenţa relaţiilor de parteneriat strategic sau de altă natură; nivelul şi perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale; sprijinul financiar acordat Ucrainei; alte criterii care pot influenţa semnificativ asupra asigurării intereselor naţionale ale Ucrainei în domeniul politicii externe şi interne.
Comentează