Guvernul premierului italian Mario Draghi, aflat la final de mandat, a înrăutăţit miercuri previziunile privind creşterea economiei ţării la 0,6% în 2023, din cauza costurilor ridicate cu energia, dar a afirmat că nivelul solid al veniturilor încă va asigura o îmbunătăţire a finanţelor publice, transmite Reuters, conform AGERPRES.
PIB-ul celei de-a treia economii a zonei euro "va scădea uşor" în semestrul doi din 2022, a precizat Executivul de la Roma.
Noile previziuni subliniază dificultăţile economice cu care se va confrunta viitorul posibil premier, Giorgia Meloni.
Luni, după anunţul victoriei extremei drepte la alegerile legislative din Italia, randamentele pentru obligaţiunile emise de statul italian pe zece ani au urcat până la 4,52%, cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2013, în timp ce randamentele pentru titlurile de stat emise de Germania pe zece ani au crescut până la 2,12%, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna decembrie 2011.
Conform Trezoreriei Italiei, economia va înregistra o expansiune de 3,3% în 2022, faţă de un avans de 3,1% previzionat în aprilie, datorită creşterii peste aşteptări din primul semestru.
Estimarea de 0,6% pentru 2023 indică o înrăutăţire dramatică a perspectivelor economiei, comparativ cu precedentul obiectiv ce viza anul viitor o creştere de 2,4%.
Din ianuarie, Draghi a alocat aproximativ 66 miliarde de euro pentru a încerca să atenueze criza energiei, exacerbată de războiul din Ucraina. Succesorul său va trebui probabil să urmeze aceeaşi cale.
Conform Trezoreriei Italiei, deficitul bugetar este estimat la 5,1% din PIB în 2022, o scădere semnificativă faţă de ţinta precedentă, de 5,6% din PIB, în tip ce pentru 2023 se previzionează un deficit de 3,4% din PIB, de la un nivel de 3,9% din PIB prognozat anterior.
Datoria publică a Italiei, a doua cea mai ridicată din zona euro după cea a Greciei, ar urma să se situeze la 145,4% din PIB în 2022, faţă de precedenta prognoză, de 147% din PIB, şi să scadă la 143,2 din PIB în 2023.
Până acum, Italia a cheltuit aproximativ 21 miliarde de euro din fondurile UE de redresare post-pandemie, arată datele Trezoreriei.
Provocare uriașă pentru Giorgia Meloni. Guvernul Mario Draghi reduce prognoza de creștere economică pentru 2023
Explorează subiectul
Articole Similare

208
Față-n față cu adevărul dur: 2025, anul în care Occidentul a clacat. 2026 se anunță și mai periculos
208

136
Oare cum ar fi fost gustul unei fripturi de dinozaur? Întrebarea nu este chiar atât de lipsită de sens pe cât pare la prima vedere
136

315
Europa a bătut Wall Street-ul în 2025: băncile au tras bursele spre un an istoric
315

596
Ger, viscol și apoi o încălzire semnificativă: cum va fi vremea în România până după Bobotează
596

1.011
'Operațiune de dezinformare coordonată' – Kievul demontează 'atacul cu drone' asupra lui Putin. Ce urmărește Kremlinul
1.011

644
'Inacceptabil' - Ludovic Orban răbufnește după boicotul de la CCR pe pensiile speciale. Judecătorii care blochează ședințele pot fi demişi
644

1.488
Gigant finlandez cu afaceri de 5 miliarde de euro deschide o fabrică în România. Se fac angajări în 2026
1.488

701
'Rusia evită conflictul direct cu NATO' - Cât de sigură este Europa? Avertismentul Estoniei și condițiile pentru menținerea descurajării
701

1.126
FOTO | 'Metafora perfectă pentru absorbția fondurilor'. Bradul de Crăciun de la MIPE, ironizat de Eugen Orlando Teodorovici
1.126

938
SUA încep să se enerveze: Hamas își umple conturile cu bani de la ONG-uri și criptomonede
938

2.630
România trimite 50 de milioane de euro pentru apărarea Ucrainei. Ce înseamnă, concret, decizia Guvernului
2.630

2.021
A murit Tatiana Schlossberg, nepoata lui John F. Kennedy, la scurt timp după ce a fost diagnosticată cu o boală incurabilă
2.021

2.599
Un constructor român, la masa marilor puteri - De pe șantierele din România, în ecuația securității europene
2.599

















Comentează