Procurorii cer pedeapsa maxima pentru tortionarul Ion Ficior: 25 de ani de inchisoare

Procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au cerut o pedeapsa de 25 de ani de inchisoare pentru Ion Ficior, la ultimul termen din dosarul in care fostul comandant al Penitenciarului Periprava in regimul comunist este judecat pentru crime impotriva umanitatii, anunta Mediafax. Ioan Ficior este acuzat ca, in perioada 1958-1963, cand a condus Colonia de munca Periprava, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici. Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reiesit faptul ca in perioada in care la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior au decedat 103 detinuti, toti facand parte din colectivitatea contrarevolutionarilor.

La termenul de judecata de joi al dosarului in care Ion Ficior, fost comandant al Penitenciarului Periprava, este acuzat de infractiuni contra umanitatii, procurorii au cerut o pedeapsa de 25 de ani de inchisoare pentru acesta, avand in vedere ca are peste 65 de ani, desi, au precizat acestia, pentru acuzatiile care i se aduc s-ar impune condamnarea pe viata.

La termenul de joi, magistratii au audiat trei martori, fosti detinuti ai Penitenciarului Periprava.

Mirel Stanescu, unul dintre fostii detinuti ai Penitenciarului Periprava, a declarat in sala de judecata ca in 1959 au fost dusi de la Gherla cinci sute detinuti: "De acolo ne-au dus la Tulcea si de acolo la lagarul de la Periprava, in aprilie sau mai. Ne-au cazat intr-o baraca din stuf. Ne-a spus Ion Ficior ca partidul ne da sansa sa ne reabilitam prin munca. Am facut munci agricole - se taia stuf, se cultiva porumb care trebuia curatat. Trebuia sa mergem in ritm foarte sustinut. Se muncea 12 ore, mancarea era foarte proasta, foarte slaba. Mai mancam si porumb crud, desi era interzis. Uneori am mancat si serpi de apa. Hrana era zeama de arpacas, uneori cartofi, uneori cateva boabe de fasole. Dimineata primeam o apa colorata. Beam apa din Dunare, ne-am si imbolnavit de dizenterie. Au fost mari umilinte: daca ramanea un fir netaiat de stuf pe randul tau, te pedepseau. Am fost lovit cu un baston in spate si apoi m-au obligat sa il rup cu dintii. Cat am stat acolo nu am facut niciodata baie. Toate s-au intamplat sub conducerea lui Ion Ficior. Pe mine m-a marcat umilinta traita acolo : ca nu ne puteam spala, WC era in aer liber, bataile. Pana si militarii in termen care ne pazeau erau invatati sa ne urasca", a povestit acesta in fata magistratilor.

Ioan Ficior a fost trimis in judecata in 18 august 2014, de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru savarsirea de infractiuni contra umanitatii, in dosarul avand ca obiect sesizarea formulata de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc. 

Ioan Ficior este acuzat ca, in perioada 1958-1963, cand a condus Colonia de munca Periprava, a introdus si coordonat un regim de detentie represiv, abuziv, inuman si discretionar impotriva detinutilor politici.

Conform actului de sesizare a instantei, in perioada 1 august 1958 - 1 noiembrie 1963, in calitate de loctiitor si comandant al Coloniei de munca de la Periprava, Ioan Ficior a savarsit actiuni si inactiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivitatii reprezentata de detinutii politici incarcerati la Periprava, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrangerea grava a exercitarii acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la conditii de existenta sau tratament de natura sa duca la distrugerea fizica a acestora.

Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reiesit faptul ca in perioada in care la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior au decedat 103 detinuti, toti facand parte din colectivitatea contrarevolutionarilor.

Anchetatorii au mai stabilit ca detinutii de la Periprava erau supusi unui tratament inuman caracterizat printr-o izolare completa de familii si de orice alte persoane, de lumea externa in general, conditii de cazare mizerabile, frigul insuportabil din baraci, sanctiunile fizice pentru abateri minore, hrana deficitara, detinutii fiind in permanenta infometati si insetati, avand dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor si, nu in ultimul rand, conditiile de munca inumane la care erau supusi acestia.