După un 2025 fără colapsuri corporative majore care să zguduie piețele globale, începutul lui 2026 aduce din nou în prim-plan fragilitatea unor companii de talie mare. Conglomeratul american Saks Global Enterprises a intrat oficial în procedură de faliment, într-unul dintre cele mai importante colapsuri din retailul de lux de la pandemie încoace.
Compania, care a reunit sub aceeași umbrelă branduri emblematice precum Saks Fifth Avenue, Bergdorf Goodman și Neiman Marcus, a cerut protecția Chapter 11 la Tribunalul de Faliment din Houston pe 14 ianuarie 2026. Saks Global a declarat datorii totale de aproximativ 4,7 miliarde de dolari, dar a anunțat totodată obținerea unor angajamente de finanțare în valoare de 1,75 miliarde de dolari și acces la o finanțare de urgență de 400 de milioane de dolari în numerar. Deocamdată, magazinele vor rămâne deschise, iar compania a numit un nou director general.
Un colaps care reînvie temerile din retailul de lux
Falimentul Saks Global vine la doar un an după ce Hudson’s Bay Company, proprietarul canadian al lanțului Saks, a decis separarea activelor de lux din SUA și a creat o nouă entitate dedicată pieței americane. În decembrie 2024, Saks Global a finalizat achiziția Neiman Marcus Group într-o tranzacție de aproximativ 2,7 miliarde de dolari, finanțată în mare parte prin îndatorare, compania acumulând circa 2,2 miliarde de dolari în datorii noi, scrie Profit.ro.
În 2025, presiunea pe lichiditate a devenit evidentă. Saks Global a început să întârzie plățile către furnizori, a concediat peste 600 de angajați și, deși a atras 600 de milioane de dolari și a restructurat o parte din datorii, măsurile nu au fost suficiente. Scăderea stocurilor, cauzată de incapacitatea de plată către furnizori, a dus la magazine slab aprovizionate și la vânzări afectate chiar în sezonul sărbătorilor. Pe 31 decembrie 2025, compania a ratat o plată de dobândă, declanșând perioada de grație care a precedat falimentul.
Lecțiile istoriei: falimentele care au schimbat economia globală
Deși contextul diferă de la caz la caz, istoria arată că mecanismele prăbușirilor corporative se repetă. Primul mare faliment din economia modernă a avut loc în 1970, când Penn Central Transportation Company, gigantul feroviar american, a intrat în incapacitate de plată, demonstrând limitele fuziunilor forțate și ale intervenției statului în industrii aflate în declin.
Au urmat colapsuri cu impact sistemic: Herstatt Bank (1974), care a dus la apariția conceptului de „Herstatt risk”, Continental Illinois (1984), salvată de stat pentru a preveni contagiunea, sau Barings Bank (1995), unde pierderile din derivate au scos la iveală eșecuri grave de guvernanță corporativă.
Anii 2000 au fost marcați de falimentele Enron, WorldCom și Parmalat, simboluri ale fraudelor contabile și ale lipsei de transparență, iar în 2008 colapsul Lehman Brothers a declanșat cea mai gravă criză financiară globală din ultimele decenii. Ulterior, au urmat intervenții masive ale statului pentru salvarea AIG, General Motors sau Chrysler.
De la Kodak și Alitalia la FTX și Evergrande
În deceniul următor, incapacitatea de adaptare a dus la falimentul Eastman Kodak (2012), în timp ce Alitalia și-a încetat definitiv activitatea în 2022, după ani de pierderi și intervenții politice. Tot în 2022, prăbușirea platformei crypto FTX a demonstrat riscurile extreme ale sectorului financiar digital, iar în 2023 Silicon Valley Bank a eșuat în urma unui bank run rapid, afectând mii de companii tech.
În 2024, China Evergrande Group a intrat în procedură de lichidare, devenind simbolul crizei imobiliare chineze și al limitelor modelului bazat pe îndatorare excesivă.
Primul mare faliment din 2026
Pe acest fundal, intrarea în faliment a Saks Global Enterprises marchează primul mare colaps corporativ al anului 2026. Deși 2025 a trecut fără un faliment „răsunător”, cazul Saks arată că vulnerabilitățile s-au acumulat în tăcere. Îndatorarea masivă, presiunea pe lichiditate și schimbările de comportament ale consumatorilor continuă să pună la încercare inclusiv companii cu branduri istorice și poziții solide pe piață.
Falimentul Saks Global nu este doar o problemă a retailului de lux american, ci un nou semnal de avertizare că, într-o economie globală aparent stabilă, riscurile structurale rămân prezente și pot ieși rapid la suprafață.
Comentează