Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 27 martie 2026, decretele de promulgare pentru Legea bugetului de stat pe anul 2026 și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și pentru legea privind plafoanele unor indicatori fiscal-bugetari.
Potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, șeful statului a semnat decretul pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2026 (PL-x 184/2026), decretul pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 (PL-x 185/2026), precum și decretul privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026 (PL-x 214/2026).
Promulgarea vine la doar câteva minute după ce Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei prin care a respins toate sesizările de neconstituționalitate formulate împotriva bugetului.
CCR a dat undă verde bugetului: criticile țin de politică, nu de Constituție
În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a stabilit că aproape toate criticile aduse bugetului nu țin de constituționalitate, ci de oportunitatea măsurilor economice.
„Curtea reține că aspectele invocate de autorii obiecției vizează, în realitate, oportunitatea măsurilor bugetare și sustenabilitatea acestora, care țin de responsabilitatea Guvernului și a Parlamentului”, se arată în decizie.
Judecătorii constituționali au subliniat că nu pot evalua realismul bugetului sau corectitudinea prognozelor economice: „Curtea nu are competența de a evalua caracterul realist al parametrilor macroeconomici și nici de a se substitui autorităților publice în stabilirea politicii bugetare”.
Procedura rapidă, validată de Curte
Unul dintre principalele motive invocate în sesizările depuse după adoptarea bugetului a fost viteza cu care legea a trecut prin Parlament. CCR a respins această critică.
„Simplul fapt că dezbaterea parlamentară s-a desfășurat într-un interval de timp redus nu echivalează cu încălcarea Constituției, în condițiile în care procedura de urgență a fost legal încuviințată”, arată Curtea.
De asemenea, CCR a precizat că eventualele întârzieri ale Guvernului în transmiterea proiectului țin de responsabilitate politică, nu de controlul de constituționalitate.
Deficitul și prognozele economice, în afara controlului CCR
Curtea a respins și criticile privind nivelul deficitului și modul de construire a bugetului.
„Stabilirea nivelului veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum și a deficitului, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, fundamentate pe evaluări economice”, se arată în motivare.
CCR a subliniat și că eventualele probleme legate de respectarea regulilor europene privind deficitul nu sunt de competența sa, ci se analizează în cadrul mecanismelor Uniunii Europene.
Avizele consultative nu blochează adoptarea legii
Curtea a clarificat și disputele legate de avizele Consiliului Economic și Social și ale Consiliului Legislativ.
„Avizul Consiliului Economic și Social are caracter consultativ”, arată CCR, subliniind că nu există obligația constituțională de a relua procedura de avizare după modificarea proiectului în Parlament.
Aceeași concluzie a fost trasă și în privința Consiliului Legislativ.
Context: buget adoptat pe 20 martie, contestat de opoziție
Bugetul pe 2026 a fost adoptat de Parlament pe 20 martie, într-o procedură accelerată care a generat controverse. Opoziția a acuzat lipsa dezbaterii reale și a contestat fundamentarea economică a proiectului, inclusiv nivelul deficitului și estimările de venituri.
Sesizările depuse ulterior la Curtea Constituțională au fost însă respinse integral, iar motivarea publicată confirmă că toate aceste critici au fost considerate chestiuni de oportunitate politică.
Promulgarea de către președintele Nicușor Dan era așteptată imediat după publicarea motivării CCR, șeful statului anunțând anterior că va semna legea „în secunda în care vine motivarea”.
După publicarea în Monitorul Oficial, legea bugetului va intra în vigoare în termen de trei zile, ceea ce înseamnă că România va avea bugetul oficial adoptat înainte de 1 aprilie 2026, punând capăt unei perioade de incertitudine și dispute politice intense.
Comentează