Reacție dură din partea sistemului judiciar la scrisoarea transmisă de premierul Ilie Bolojan către Curtea Constituțională. Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Lia Savonea, a lansat un „Apel către Prim-ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției”, în care acuză explicit o ingerință incompatibilă cu principiile constituționale.
În documentul transmis public, președinta ÎCCJ arată că scrisoarea adresată de premier președintei Curtea Constituțională a României ridică „îngrijorare serioasă” prin conținutul și semnificația ei, în special prin legarea unei decizii de constituționalitate de riscul pierderii unor fonduri europene. Potrivit judecătoarei Savonea, o asemenea abordare depășește limitele dialogului instituțional legitim.
„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, se arată în apelul transmis de președinta ÎCCJ.
Critica legăturii dintre CCR și banii din PNRR
Judecătoarea Lia Savonea contestă frontal teza avansată de premier, potrivit căreia o eventuală constatare a neconstituționalității legii privind pensiile magistraților ar duce automat la pierderea unor sume din PNRR. Din punct de vedere juridic, susține președinta ÎCCJ, acest argument este „inexact” și lipsit de suport normativ.
„Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, se arată în document.
În apel se subliniază că CCR nu face parte din mecanismul de implementare a politicilor guvernamentale și nu poate fi tratată ca un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. „Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”, avertizează președinta ÎCCJ.
Independența justiției, nu negociabilă financiar
Un alt punct central al apelului îl reprezintă respingerea invocării articolului 148 din Constituție ca temei pentru demersul premierului. Potrivit judecătoarei Savonea, obligațiile europene ale României nu pot fi folosite pentru a justifica presiuni, nici măcar indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale.
„Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora”, se arată în document. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă, în opinia președintei ÎCCJ, să aducă „prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia”.
Apelul se încheie cu o invitație explicită adresată prim-ministrului de a reafirma public atașamentul Guvernului față de independența justiției și de a evita pe viitor orice acțiune susceptibilă de a fi interpretată ca o ingerință în activitatea instanțelor. „Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare”, subliniază Lia Savonea.
Context: scrisoarea lui Bolojan și legea aflată la CCR
Apelul președintei ÎCCJ vine după ce premierul Ilie Bolojan a transmis, la 6 februarie, o scrisoare președintei CCR, în care a avertizat asupra riscului pierderii a aproximativ 230 de milioane de euro din PNRR, în condițiile în care Curtea ar amâna sau ar declara neconstituțională legea privind pensiile magistraților.
Legea respectivă, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, este în prezent supusă controlului de constituționalitate, sesizarea fiind formulată chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție. În spațiul public, demersul premierului a fost perceput ca o tentativă de a pune presiune asupra CCR, în special având în vedere invocarea unui temei constituțional fals pentru acest gest.
Comentează