Sistemele de pensii din Europa se confruntă cu presiuni tot mai mari, pe fondul îmbătrânirii populației și al scăderii numărului de contribuabili. Specialiștii avertizează că dezechilibrul dintre generații, costurile în creștere și lipsa unor soluții clare pot duce la tensiuni sociale și economice majore. În acest context, unele state, în special din Europa de Est, sunt considerate mai vulnerabile, iar România este indicată ca unul dintre punctele critice unde problemele ar putea deveni acute în anii următori.
Un sistem sub presiune în toată Europa
Declinul demografic și creșterea speranței de viață pun presiune pe bugetele publice. Tot mai puțini angajați contribuie la susținerea unui număr tot mai mare de pensionari, în timp ce tinerii își pierd încrederea că vor beneficia de pensii în viitor.
În prezent, aproximativ o cincime dintre cetățenii din Regatul Unit și Europa au peste 65 de ani, iar până în 2050 proporția va crește semnificativ. În același timp, două treimi dintre cetățenii Uniunii Europene nu au economii pentru pensie.
Tensiuni între generații
Diferențele dintre generații devin tot mai vizibile. Persoanele vârstnice beneficiază de sisteme care încă funcționează, în timp ce tinerii sunt nevoiți să contribuie mai mult și să accepte creșterea vârstei de pensionare.
Nemulțumirile au început deja să apară, pe fondul percepției că sistemul actual nu mai este sustenabil pe termen lung.
Modele diferite în Europa
Mai multe state europene au încercat să reducă presiunea asupra sistemelor de pensii prin măsuri diferite.
În țările nordice, vârsta de pensionare este corelată cu speranța de viață și crește treptat. În schimb, Franța a întâmpinat proteste masive după ce autoritățile au decis majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.
În Marea Britanie, cheltuielile pentru pensii sunt în creștere accelerată, în special din cauza mecanismului „triple lock”, care garantează majorări anuale.
Creșterea contribuțiilor, o soluție controversată
Unele guverne au ales să evite măsuri nepopulare precum creșterea vârstei de pensionare și au majorat contribuțiile. Specialiștii avertizează însă că această soluție poate afecta economia și piața muncii. Martin Willis, de la firma de consultanță Barnett Waddingham, a explicat că obligarea tuturor să plătească mai mult ar putea afecta economia.
„Ca națiune, te bazezi pe oameni care muncesc pentru a finanța pensia de stat, iar acest lucru este determinat de creșterea economică, deoarece, când mai mulți oameni au locuri de muncă, câștigă și plătesc mai multe taxe, crește capacitatea de finanțare.
Totuși, dacă cheltuiești mai mulți bani pe pensii, acest lucru poate restrânge creșterea economică și este o problemă de tip catch-22 a populațiilor îmbătrânite.
Guvernul ar putea gândi: «costurile pensiilor cresc, hai să mărim contribuțiile la asigurările naționale», dar apoi faci mai dificil pentru angajatori să angajeze mai mulți oameni și să crească. Europa are o problemă de îmbătrânire și trebuie făcut ceva, dar nu cu orice preț”, a spus acesta.
Europa de Est, în prima linie a riscurilor
În statele din estul Europei, problemele sunt amplificate de scăderea populației și migrație. România se confruntă cu un declin demografic accentuat și cu perspectiva creșterii rapide a numărului de pensionari începând cu 2030.
În același timp, autoritățile au introdus măsuri precum înghețarea pensiilor și taxarea unor venituri din pensii. Situația este similară și în Bulgaria, unde populația a scăzut semnificativ, iar autoritățile au fost nevoite să majoreze contribuțiile și vârsta de pensionare.
Avertismentul experților
Specialiștii atrag atenția că problema nu este doar economică, ci și socială și politică. Giles Merritt, care a fondat think tank-ul Friends of Europe și a scris Timebomb: When Ageing Explodes, a spus că aceștia ar putea deveni curând dezamăgiți de curentul politic principal – dând naștere unei drepte populiste.
„În toată Europa, problema a crescut în liniște, iar guvernele nu vor cu adevărat să se concentreze asupra ei. Trebuie să lucreze la ea, pentru că nu poți pur și simplu să spui «este prea târziu» și să condamni trei generații la sărăcie.
Marea problemă politică sunt tinerii de acum, care vor trebui să plătească pensiile pentru cei de vârstă mijlocie și pentru vârstnici.
Există multe lucruri care pot fi făcute, dar dacă nu sunt făcute, vei vedea o orientare tot mai mare către partidele populiste, pentru că tinerii sunt foarte îngrijorați: le este greu să găsească un loc de muncă, nu au unde să locuiască și nu pot obține o pensie de stat”, a afirmat acesta.
Un alt avertisment vizează direct Europa de Est:
„Nu cred că vom vedea o prăbușire a sistemelor de pensii, dar cred că ele vor deveni o problemă politică foarte urâtă în toată Europa.
Dacă va exista o prăbușire, aceasta ar putea începe în România și Bulgaria, unde lucrurile vor deveni foarte dificile. Italia este, de asemenea, în mare dificultate, deoarece populația scade și îmbătrânește mai rapid decât în restul țărilor de bază ale UE”, a explicat el.
Căutarea unor soluții
În afara Uniunii Europene, unele state au adoptat soluții diferite, precum acordarea pensiilor în funcție de venituri sau menținerea persoanelor vârstnice în activitate.
Cu toate acestea, în Europa, reformele rămân dificile și adesea contestate, iar presiunea asupra sistemelor continuă să crească.
Comentează