Populaţia de urşi din Munţii Pirinei continuă să crească, ajungând la "cel puţin 108 exemplare diferite în întreaga regiune a Pirineilor în 2025", dar se confruntă cu o "sărăcire" a diversităţii sale genetice, potrivit unui raport anual publicat joi de Oficiul Francez al Biodiversităţii (OFB), informează AFP, potrivit Agerpres.
Această populaţie continuă "să crească progresiv pe plan demografic", dar "se observă o creştere a consangvinizării pe parcursul ultimilor ani şi o slabă diversitate genetică în populaţia actuală", a concluzionat OFB, care este coordonatorul din Franţa al Reţelei Ursului Brun.
În 2024, OFB estima că existau cel puţin 107 urşi în acest masiv muntos care se află în Franţa, Spania şi Andorra, potrivit celei mai recente numărători realizate cu diferite metode de monitorizare, precum analiza genetică a eşantioanelor de păr şi excremente.
Rata medie de creştere anuală a populaţiei acestui animal, între 2006 şi 2024, "este estimată la +11,53% pentru întreaga regiune a Pirineilor". Anul trecut, au fost identificate cel puţin şase serii de pui, iar un total de opt pui de urs au fost detectaţi.
În anii 1990, când specia era ameninţată şi când doar câteva exemplare mai trăiau în Pirinei, a fost lansată o campanie de reintroducere în natură a urşilor bruni, aduşi din Slovenia.
Însă prezenţa lor, care se menţine pe termen lung în pofida unei uşoare scăderi a suprafeţei ocupate în ultimii doi ani, este contestată de crescătorii de bovine şi ovine, care se plâng de atacurile urşilor în perioada de vară, când vitele se află pe păşunile de munte.
De mai mulţi ani, asociaţiile implicate în apărarea urşilor din Pirinei regretă, la rândul lor, tăcerea autorităţilor publice cu privire la posibilitatea unor noi eliberări de urşi în natură.
Asociaţia franceză Pays de l'Ours-Adet a comandat o expertiză unui laborator privat independent, care concluzionează că "în pofida unei creşteri numerice încurajatoare în ultimele decenii, populaţia rămâne vulnerabilă din punct de vedere genetic din cauza originii sale provenite dintr-un număr foarte restrâns de fondatori sloveni şi a dispariţiei recente a ultimilor indivizi originari din Pirinei".
Statul francez a comandat propriul studiu, ale cărui rezultate complete sunt aşteptate la sfârşitul anului în curs.
Însă primele rezultate "arată că fenomenul de consangvinizare are un impact negativ asupra primelor etape din viaţa urşilor (reducerea dimensiunii puilor şi a distanţei de dispersie natală, scăderea ratei de supravieţuire a puilor provenind de la mamele cele mai consangvinizate) şi ar putea afecta succesul reproductiv al indivizilor", indică OFB în raportul său de joi.
Comentează