România, prin Politehnica Bucureşti, devine parte din cea mai mare iniţiativă europeană în domeniul microelectronicii prin lansarea oficială a proiectului NanoIC, a anunţat luni rectorul instituţiei de învăţământ superior, Mihnea Costoiu.
"Există momente în istorie când planurile devin realitate iar direcţia industriei unei ţări capătă cu totul altă semnificaţie. Pe 9 februarie 2022, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunţa, la Bruxelles, EU Chips Act - strategia prin care Europa îşi propune să preia conducerea la nivel mondial în industria semiconductorilor. Astăzi, 9 februarie, la exact patru ani distanţă, marcăm o victorie uriaşă pentru cercetarea europeană şi românească: lansarea oficială a proiectului NanoIC. Este o iniţiativă colosală, evaluată la 2,5 miliarde de euro, care redefineşte limitele fizicii şi ale ingineriei. Miza? Cucerirea scării Angstrom (sub 2 nanometri). La acest nivel microscopic, limitele fizicii clasice sunt depăşite, lăsând loc unei noi generaţii de circuite integrate, cu o densitate de tranzistori şi o eficienţă inimaginabile până acum", a scris Costoiu pe Facebook.
Mega parteneriat
Potrivit rectorului, Politehnica Bucureşti nu este un simplu partener în acest proiect, ci este singurul reprezentant al Europei de Est într-un consorţiu de elită, alături de giganţii tehnologici ai continentului precum IMEC, CEA-Leti sau Fraunhofer.
"Inteligenţa românească de la UPB lucrează acum, de la egal la egal, cu liderii mondiali pentru a dezvolta tehnologiile care vor susţine Inteligenţa Artificială, comunicaţiile 6G şi calculul cuantic în deceniile următoare. Este un rezultat care poartă amprenta viziunii şi tenacităţii domnului profesor Marius Enăchescu, care a demonstrat că România poate depăşi barierele financiare şi geografice", a subliniat Costoiu.
Rezultatele cercetării din Politehnica Bucureşti plasează instituţia direct la "masa din vârful ierarhiei" tehnologice mondiale, a adăugat el.
Proiectul a primit finanţare din partea UE
Uniunea Europeană a lansat luni cea mai mare linie-pilot a Actului european privind cipurile, proiectul NanoIC de la IMEC Leuven (Belgia), o etapă importantă pentru dezvoltarea şi producţia europeană de semiconductori, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Cu o investiţie totală de 2,5 miliarde euro, proiectul a primit finanţare din partea UE în valoare de 700 de milioane euro, la care se adaugă alte 700 de milioane euro din partea guvernelor naţionale şi regionale iar restul, din partea ASML şi a altor parteneri din industrie. NanoIC va accelera dezvoltarea tehnologiei semiconductorilor de generaţie următoare, esenţială pentru dezvoltarea IA, a vehiculelor autonome, a asistenţei medicale şi a tehnologiei mobile 6G.
NanoIC, prima instalaţie europeană
NanoIC este prima instalaţie europeană care implementează cea mai avansată maşină de litografiere cu ultraviolete, concentrându-se pe proiectarea şi fabricarea de cipuri utilizând tehnologii de peste doi nanometri. Acest lucru marchează un progres semnificativ în ceea ce priveşte tehnologia europeană de fabricare a semiconductorilor.
Găzduit de IMEC (Belgia), printre partenerii acestui proiect se numără CEA-Leti (Franţa), Fraunhofer (Germania), VTT (Finlanda), CSSNT (România) şi Institutul Naţional Tyndall (Irlanda).
Concepute pentru a aduce tehnologiile cipurilor de la laborator la fabrică, liniile-pilot reprezintă un pilon esenţial al iniţiativei "Cipuri pentru Europa" din cadrul Actului privind cipurile. Acestea vor consolida poziţia actorilor europeni în lanţul mondial de aprovizionare cu semiconductori şi vor fi deschise partenerilor de încredere, sprijinind baza industrială şi competitivitatea Europei, contribuind în acelaşi timp la păstrarea şi atragerea talentelor.
Comentează