Partidului Liberal şi PLDM vor vota introducerea sintagmei 'integrare europeană' în Constituția Republicii Moldova doar la pachet cu 'limba română'

Grupurile parlamentare ale Partidului Liberal (PL) şi Partidului Liberal Democrat (PLDM) au insistat marţi că vor susţine introducerea sintagmei 'integrare europeană' în proiectul de modificare a Constituţiei doar dacă se votează şi proiectul de modificare a denumirii oficiale a limbii de stat din 'limba moldovenească' în limba română, informează Radio Chişinău preluat de Agerpres.

Partidul Democrat (PD, de guvernare) a indicat marţi că va propune pe agenda de săptămâna aceasta a Parlamentului proiectul de modificare a Constituţiei care prevede introducerea sintagmei de 'integrare europeană' ca vector de dezvoltare a Republicii Moldova.

În plus, cele două grupuri parlamentare (de opoziţie) au apreciat că integrarea europeană trebuie să se facă prin reforme şi nu prin modificarea Constituţiei.

Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a evocat în acest context că majoritatea parlamentară nu deţine un număr suficient de voturi pentru modificarea Constituţiei, respectiv pragul de 2/3, şi că are nevoie de sprijinul PL şi PLDM, care însă condiţionează votul. El însă consideră că sprijinul pentru acest proiect nu trebuie condiţionat.

'Scopul pentru care introducem noi această sintagmă în Constituţie este acela de a face şi mai clară direcţia strategică de dezvoltare a Republicii Moldova, iar integrarea europeană trebuie să fie depolitizată şi să nu mai fie obiectul speculaţiilor electorale', a declarat Plahotniuc.

PLDM a anunţat anterior că va susţine proiectul PD dacă deputaţii democraţi vor accepta şi modificarea art. 13 de schimbare a denumirii limbii de stat în Constituţie.

Parlamentul trebuie mai întâi să respecte decizia Curţii Constituţionale care îl obligă să modifice în Constituţie denumirea limbii în română, a comentat şi preşedintele PL, Mihai Ghimpu. El a declarat că grupul parlamentar al PL nu va sprijini un alt proiect de modificare până nu va fi amendat articolul 13.

'În interior avem dictatură, dar se vorbeşte de integrarea europeană. Să revenim la valorile democratice, standardele şi valorile europene şi atunci o să mai vorbim. Atunci când o să avem justiţie, când puterile în stat vor fi separate. Noi nu avem nevoie de prevederi în Constituţie, noi avem nevoie de viaţă conform standardelor', a menţionat liderul PL.

Curtea Constituţională a avizat în decembrie anul trecut proiectul coaliţiei majoritare care vizează includerea unor prevederi, dar şi a unui articol nou în Constituţie, care să stabilească faptul că integrarea europeană este obiectivul strategic de dezvoltare a Republicii Moldova. La 31 octombrie, Curtea a avizat şi proiectul de modificare a denumirii limbii din 'moldovenească' în 'limba română' în Constituţie. Atunci, Curtea a statuat că modificarea denumirii limbii în art. 13 este de fapt o obligaţie a legislativului, urmare a hotărâri din decembrie 2013, când Curtea a decis că prevederea din Declaraţia de Independenţă, care stabileşte statutul limbii române, prevalează asupra textului Constituţiei din 1994 care face referire la aşa-zisa 'limbă moldovenească'.