Un teren public din București, în suprafață de 296 de metri pătrați, ar fi fost scos din patrimoniul municipal printr-un mecanism juridic sofisticat, pus în operă de profesioniști ai sistemului: notar, executor judecătoresc, avocat și inginer cadastru. În rechizitoriul obținut de redacție, procurorii DNA descriu pas cu pas cum o „rectificare” notarială, un plan cadastral și o încheiere de carte funciară ar fi transformat, în doar câteva săptămâni, un teren public într-o proprietate privată. Dosarul, supranumit de anchetatori „Operațiunea 296”, este acum pe rolul Curții de Apel București.
În toamna lui 2019, într-un birou notarial din București, o încheiere aparent banală avea să schimbe definitiv configurația unui teren din Capitală. Nicio buldoexcavatoare, nicio împrejmuire brutală, nicio ocupare cu forța. Doar documente.
În boxa acuzaților au ajuns patru nume din zona juridică și imobiliară a Capitalei: notarul Anghel Andrei, executorul Coșoreanu Iulian Ilie, avocatul Mărginean Crina Raluca și inginerul cadastru Cruțescu Maria Elena. DNA îi acuză pe aceștia că ar fi trecut 'pe persoană fizică' un tern al statului.
Patru profesioniști – notar, executor judecătoresc, avocat și inginer cadastru – ar fi pus în mișcare, potrivit DNA, un mecanism prin care aproape 300 de metri pătrați din domeniul public al Municipiului București au ajuns integrați într-o proprietate privată.
„Situația juridică contestată (…) a fost exploatată de inculpați”, notează procurorii în rechizitoriul obținut de autorul acestui articol.
Zona era disputată încă din anii ’90, existând cereri de retrocedare și incertitudini administrative. Exact acest context ar fi permis intervenția asupra documentației fără ca autoritățile să reacționeze imediat.
Nu a fost o eroare administrativă. Nu a fost o confuzie cadastrală. A fost, susține DNA, o operațiune concertată.
O zonă vulnerabilă și un moment ales cu grijă
Terenul vizat nu era unul oarecare. Era prins de ani buni într-un hățiș juridic generat de notificări în baza Legii 10/2001. Cereri de retrocedare, răspunsuri administrative, incertitudine.
Exact genul de loc în care „realitatea din teren” și „realitatea din acte” pot începe să se despartă.
Procurorii subliniază în rechizitoriu că acel context „a creat aparența unei situații juridice neclare, susceptibile de a fi valorificate”.
Pe scurt: era loc de interpretări.
28 noiembrie 2019 – ziua în care proprietatea crește
Zona era disputată încă din anii ’90, existând cereri de retrocedare și incertitudini administrative. Exact acest context ar fi permis intervenția asupra documentației fără ca autoritățile să reacționeze imediat.
Potrivit actului de acuzare, la data de 28 noiembrie 2019 a fost emisă o încheiere de rectificare și completare. Prin acel act, suprafața unui imobil ar fi crescut cu 296 de metri pătrați. „A majorat nelegal suprafața terenului cu 296 mp și a acaparat în totalitate terenul (…) aflat în proprietatea Mun. București”, consemnează procurorii.
Din 659 mp, proprietatea ajungea la 955 mp. Diferența? Exact terenul învecinat, viran, aflat în proprietatea Municipiului București și în administrarea autorității locale.
Nimeni nu a vândut nimic. Niciun contract de transfer. Doar o rectificare.
În mod normal, o rectificare notarială corectează erori materiale, greșeli de transcriere sau inadvertențe minore. Nu produce, de regulă, modificări substanțiale de suprafață fără documentație tehnică solidă și acordul părților interesate.
În acest caz, susțin procurorii, rectificarea ar fi produs un efect juridic major: modificarea configurației proprietății și includerea terenului public în perimetrul privat.
Planul cadastral – hârtia care redesenează realitatea
În spatele încheierii notariale se afla un Plan de Amplasament și Delimitare întocmit în noiembrie 2019.
DNA susține că planul reflecta măsurători nereale.
În rechizitoriu se arată că documentația tehnică „nu corespundea situației reale din teren”, iar delimitarea nou-introdusă includea terenul viran aparținând Municipiului București.
Acesta este elementul tehnic esențial al dosarului: fără un plan cadastral modificat, înscrierea în cartea funciară nu ar fi fost posibilă.
Procurorii arată că planul ar fi permis „extinderea artificială a limitei de proprietate” și includerea terenului public în noua configurație.
Cu planul, însă, cartea funciară putea fi modificată.
31 decembrie 2019 – închiderea anului, deschiderea unei noi realități
La data de 4 decembrie 2019, documentația ar fi fost depusă la Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 3. În 31 decembrie 2019, ân ultima zi din an, registratorii ar fi emis încheierea de rectificare a cărții funciare.
Anul se încheie. Terenul public nu mai figurează ca atare.
Procurorii notează că registratorii ar fi acționat „din culpă”, neavând reprezentarea caracterului nelegal al documentelor.
În acte, totul era în regulă. Practic, la finalul anului 2019, terenul public dispăruse din evidențele oficiale, iar proprietatea privată figura cu 296 mp în plus.
Gardul invizibil
Un detaliu care revine în rechizitoriu este cel al delimitării fizice. Procurorii sugerează că ar fi fost invocată existența unei delimitări fizice care justifica rectificarea, însă, în realitate, DNA susține însă că situația din teren nu confirma această delimitare.
În lipsa unei separări reale, includerea terenului public în proprietatea privată ar fi necesitat acordul expres al proprietarului – Municipiul București.
Acord care nu exista.
Prejudiciul: 855.052 lei
Expertiza dispusă în cauză a stabilit valoarea terenului la 855.052 lei, aproximativ 180.000 de euro.
Aceeași sumă este reținută ca folos necuvenit.
Procurorii arată că diferența de suprafață „a ieșit din patrimoniul public fără existența unui titlu juridic valabil”.
Nu este doar o discuție tehnică despre metri pătrați. Este o diminuare concretă a domeniului public.
Cine sunt cei implicați
Rechizitoriul descrie un angrenaj în care fiecare profesionist ar fi avut un rol distinct:
– inginerul cadastru ar fi furnizat suportul tehnic
– notarul ar fi emis actul juridic
– executorul și avocatul ar fi susținut demersul administrativ
Procurorii vorbesc despre un mecanism în care „actele au fost corelate astfel încât să producă efectul juridic urmărit”.
Nu este descrisă o inițiativă izolată, ci o succesiune coerentă de pași.
O istorie cu ecouri
Executorul judecătoresc implicat în cauză a mai fost cercetat într-un dosar penal în 2015, legat de presupuse fapte de abuz în serviciu și evaziune fiscală.
Atunci, cauza a fost clasată.
Acum, numele său revine într-un dosar care ridică din nou întrebări despre integritatea circuitului imobiliar.
Miza dincolo de acest teren
Acest dosar nu este doar despre 296 de metri pătrați.
Este despre cât de ușor poate fi modificată realitatea juridică prin documente care, privite separat, par perfect legale.
Este despre cum o rectificare notarială poate schimba granițele proprietății.
Și este despre vulnerabilitățile unui sistem în care cadastru, notariat și publicitate imobiliară funcționează pe baza încrederii în verigi succesive.
Ce urmează
Dosarul se află pe rolul Curții de Apel București.
Instanța va decide dacă mecanismul descris de DNA reprezintă un abuz în serviciu sau o interpretare juridică discutabilă.
Până la o hotărâre definitivă, toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție.
NOTĂ: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise
Comentează