Imaginează-ți o lume în care îmbătrânirea nu mai este o certitudine, ci o problemă tehnică ce poate fi rezolvată. Raymond Kurzweil, unul dintre cei mai respectați vizionari din lumea tehnologiei, susține că ne aflăm exact în pragul acestei revoluții uluitoare.
Într-un text recent publicat în revista Wired, care oferă o avanpremieră a noii sale cărți, „Singularitatea este mai aproape”, celebrul futurolog face o afirmație care pare desprinsă din science-fiction: omul care va trăi 1.000 de ani este deja printre noi.
Conform teoriei sale, progresele accelerate în inteligența artificială și biotehnologie ne vor permite în curând să ne reparăm corpul la nivel celular, depășind cu mult limitele biologice pe care le cunoaștem astăzi.
Ideea, preluată și comentată de publicația El Economista, a stârnit un val de reacții în comunitatea științifică.
Combinația care ar putea rescrie biologia umană
Kurzweil pornește de la premisa că fuziunea dintre biotehnologie și inteligența artificială va remodela complet modul în care funcționează corpul uman. În viziunea lui, nanotehnologia va deveni atât de avansată încât va putea repara limitele biologice care duc la îmbătrânire. Practic, procesul de degradare celulară ar putea fi tratat ca o boală obișnuită.
El imaginează un viitor în care organismul uman ar putea găzdui sute de miliarde de nanoboți capabili să repare celulele afectate, să elimine cele deteriorate și să mențină organele în stare optimă. „Odată ce nanoboții vor putea repara sau distruge celule individuale în mod selectiv, vom domina complet biologia noastră”, afirmă Kurzweil.
Nuva fi un salt brusc
Futuristul nu vorbește despre un salt brusc, ci despre o evoluție în trepte. El consideră că, dacă nanotehnologia din 2050 va putea rezolva problemele de sănătate ale unei persoane de 100 de ani, acea persoană ar putea trăi până la 150. Apoi, până în 2100, știința ar urma să rezolve problemele specifice vârstei de 150 de ani, împingând limitele și mai departe, scrie realitatea.net.
În viziunea lui, fiecare generație de tehnologii va extinde durata de viață suficient cât să permită accesul la următoarea etapă de inovație, într‑un ciclu continuu.
Scenarii bazate pe ritmul actual al progresului
Kurzweil nu prezintă aceste idei ca pe niște garanții, ci ca pe scenarii posibile, construite pe baza vitezei cu care evoluează tehnologia. În prezent, nu există nicio tehnologie care să se apropie de nivelul descris de el. Totuși, futuristul insistă asupra unui aspect: „Nu există nimic care să indice că nu se va întâmpla”.
Pentru el, istoria medicinei este dovada că frica de moarte a împins mereu omenirea să caute soluții. De la epidemiile devastatoare ale Evului Mediu până la pastilele banale de astăzi, progresul a fost constant, iar următorul salt ar putea fi mai aproape decât pare.
Omenirea, în fața unei posibile revoluții biologice
Kurzweil sugerează că, odată ce tehnologia va putea controla procesele celulare la nivel microscopic, limitele biologice tradiționale vor dispărea. Îmbătrânirea ar putea deveni o condiție tratabilă, iar moartea – un eveniment amânat pe termen nedefinit.
Pentru mulți, ideea pare science‑fiction. Pentru Kurzweil, este doar următorul pas firesc în evoluția tehnologică a omenirii.
Comentează