Europarlamentarul Andi Cristea a participat la Bruxelles la un eveniment dedicat sănătății mintale, cu accent pe impactul tehnologiilor digitale asupra copiilor și adolescenților, într-un ecosistem informațional tot mai dens și invaziv.
Evenimentul, organizat de europarlamentarul Ștefan Mușoiu, a evidențiat necesitatea unor politici publice orientate spre prevenție, integrarea expertizei clinice și menținerea tehnologiei ca instrument complementar, nu ca substitut al interacțiunii umane.
În intervenția sa, Andi Cristea a subliniat că tranziția către noile interfețe nu mai este un scenariu de viitor, ci o realitate deja prezentă:
„Nu mai vorbim despre prototipuri sau concepte. Ochelarii inteligenți există deja și sunt, din punct de vedere vizual, aproape identici cu ochelarii clasici. Diferența majoră este că pe lentile apare, în timp real, informație generată de inteligența artificială, direct în câmpul vizual al utilizatorului.”
Acesta a explicat că rolul smartphone-ului se schimbă fundamental, devenind un dispozitiv secundar:
„Telefonul nu dispare, dar își pierde poziția centrală. Rămâne în buzunar și funcționează ca unitate de procesare și conectivitate, în timp ce interfața efectivă se mută pe ochelari. Practic, nu mai privești un ecran, informația vine către tine.”
Cristea a descris modul de funcționare al acestor sisteme ca pe o integrare directă între percepție și procesare digitală:
„Textele generate de AI, fie că vorbim despre rezumate de conversații, sugestii de răspuns sau informații contextuale, sunt afișate literalmente pe lentile, în fața ochilor. Nu mai există un pas intermediar între gândire și accesul la informație.”
Totuși, această integrare ridică riscuri semnificative la nivel cognitiv:
„În momentul în care ai permanent în fața ochilor răspunsuri generate de AI, tentația de a delega gândirea devine foarte mare. Dacă nu mai exersăm procesele cognitive, analiză, sinteză, formulare, există riscul real de diminuare a acestor capacități.”
În plan social, implicațiile sunt la fel de profunde:
„Ne apropiem de o formă de comunicare asistată în timp real, în care poți purta o conversație fluentă citind de pe un prompter invizibil. Întrebarea este cât din acea conversație mai este autentică și cât este mediată algoritmic.”
În concluzie, europarlamentarul a atras atenția că schimbarea nu este doar tehnologică, ci structurală:
„Nu discutăm doar despre un nou gadget, ci despre o schimbare de paradigmă: de la ecrane pe care le consultăm, la informație care ne însoțește permanent, chiar în câmpul nostru vizual. Provocarea este să rămânem noi cei care gândesc, nu doar cei care citesc ceea ce generează AI.”
Comentează