Noul legislativ din Kosovo s-a reunit joi pentru prima dată după alegerile anticipate din iunie, dar nu şi-a numit un nou preşedinte şi nu a avut loc nicio dezbatere, în condiţiile în care coaliţia care a câştigat scrutinul întâmpină dificultăţi în a-şi asigura o majoritate, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Coaliţia PAN, formată din foşti luptători în războiul din 1989-1999, a obţinut 33,7% din voturi şi ar mai avea nevoie de două voturi pentru a avea o majoritate în parlamentul unicameral cu 120 de locuri. Următoarele clasate în alegeri, partidul naţionalist Vetevendosje şi coaliţia LAA, se opun unui acord care i-ar permite PAN să beneficieze de majoritate.
Alegerea unui preşedinte al legislativului este considerată un test privind capacitatea PAN de a forma guvernul. Candidatul coaliţiei la postul de premier, Ramush Haradinaj, a ocupat pentru scurt timp acest post în 2005. Fost lider de gherilă, Haradinaj a fost inculpat de două ori pentru crime de război de Tribunalul ONU pentru de la Haga, dar a scăpat în ambele rânduri de aceste acuzaţii.
În 2014, parlamentul de la Pristina nu a reuşit să formeze un guvern timp de şase luni, ceea ce a provocat un impas economic în statul cu 1,8 milioane de locuitori. Alegerile anticipate au fost convocate în mai, când guvernul premierului Isa Mustafa a pierdut votul de încredere din partea parlamentului, fiind acuzat de către opoziţie că nu a reuşit să-şi îndeplinească promisiunile privind ameliorarea nivelului de trai al populaţiei.
Viitorul guvern va trebui să ia măsuri pentru reglementarea problemei şomajului, care atinge 30%, dar şi pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu vecinii, mai ales cu Serbia, care este o condiţie pentru ca atât Kosovo, cât şi Serbia să poată avansa pe calea spre aderarea la UE. Kosovo va mai avea nevoie de asemenea de o reformă în sănătate, învăţământ şi administrarea fiscală şi în egală măsură va trebui să coopteze în administraţie reprezentanţi ai celor circa 120.000 de sârbi care nu recunosc independenţa.
Războiul din Kosovo, care s-a soldat cu aproape 14.000 de morţi, s-a încheiat cu intervenţia NATO din primăvara lui 1999. Conflictul a dus la secesiunea şi apoi independenţa Kosovo, cu populaţie majoritar albaneză, dar pe care Serbia îl consideră leagănul civilizaţiei sale. Sprijinit de Rusia, Belgradul nu a recunoscut independenţa proclamată de Pristina în februarie 2008. Până în prezent, 114 ţări au recunoscut independenţa Kosovo, printre care Statele Unite şi 23 din cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru).
Miercuri seara, prim-vicepremierul sârb Ivica Dacic, care este şi ministru de externe al Serbiei, a respins sugestiile că Belgradul ar dori să recunoască independenţa Kosovo. Unii au interpretat apelul preşedintelui sârb Aleksandar Vucic la dialog pe plan intern drept un apel de a recunoaşte independenţa declarată unilateral de Kosovo, dar nu este aşa şi Serbia nu va face niciodată acest lucru, a subliniat Dacic pe postul public RTS, citat joi de Tanjug. "Serbia nu va face acest lucru. Serbia face apel la dialog nu pentru că este slabă, ci pentru că este puternică şi are idei concrete", a declarat oficialul sârb.
Noul legislativ din Kosovo s-a reunit pentru prima dată după alegerile anticipate
Explorează subiectul
București
9°C
Articole Similare

135
Forţele speciale ale SUA au ajuns în Orientul Mijlociu - Ce misiuni ar putea avea
135

280
Alertă energetică în UE: Bruxelles cere coordonare rapidă pentru a evita o criză a petrolului
280

1.870
Prăbușirea unei iluzii numită Dubai: când rachetele bat realitatea mincinoasă a influencerilor plătiți
1.870

1.168
"Furtuna perfectă" adusă de schimbarea ordinii mondiale lovește puternic Europa. Corneliu Bjola (Oxford): "România trebuie să se ridice la alt nivel"
1.168

1.366
Risc major pentru economia globală: Donald Trump, pregătit să încheie războiul cu Iranul fără redeschiderea Strâmtorii Ormuz
1.366

2.369
Volodimir Zelenski are la dispoziție două luni pentru a ceda Donbasul. Ce sa va întâmpla dacă refuză
2.369

605
Netanyahu ignoră apelurile la pace și susține că nu se vor opri din 'a zdrobi regimul terorist' iranian
605

1.301
Tensiuni în creștere: Israelul acuză Franța de ostilitate, o schimbare majoră în politica de achiziții militare
1.301

1.385
Vine curând nota de plată! Trump vrea să ceară țărilor arabe să suporte costurile războiului împotriva Iranului
1.385

1.514
Kremlinul vine cu un răspuns la propunerea lui Zelenski privind un armistițiu energetic: 'Nu am văzut nicio inițiativă clar formulată'
1.514

29
Cooperare în domeniul educației: Bulgaria ar putea introduce limba ucraineană în școli
29

1.121
VIDEO Donald Trump își face două statui din aur. Vor fi expuse în viitoarea Bibliotecă Prezidențială/ Proiectul este conceput ca un zgârie-nori
1.121

476
UE trage semnalul de alarmă: Dependența de tehnologie străină poate lovi Uniunea Europeană
476
















Comentează