Noile Tehnici Genomice (NTG) pot reprezenta o anticameră a Organismelor Modificate Genetic, consideră Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV), context în care îndeamnă Ministerul Agriculturii la prudenţă în stabilirea unei decizii cu privire la poziţia României, semnale de alarmă fiind trase şi de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) care consideră că fiecare cultivator va simţi consecinţele acestui regulament.
Potrivit Consiliului Uniunii Europene (UE), a fost aprobat mandatul de negociere cu privire la regulamentul privind plantele obţinute prin NGT şi alimentele şi furajele derivate din ele. Pe piaţă ar urma să fie introduse două tipuri de produse, o categorie de plante NGT1 care ar putea fi considerată echivalentă cu cele care apar natural sau prin metode de ameliorare convenţionale şi care ar urma să nu fie etichetată cu excepţia seminţelor şi restul celorlalte plante cu modificări genomice mai complexe, care vor intra în categoria NGT2.
În plus, propunerea exclude utilizarea NTG-urilor în producţia ecologică.
"Termenul 'NTG-uri' acoperă o varietate de tehnici care adaptează seminţele într-un mod care poate apărea şi în natură sau prin tehnici de ameliorare convenţionale. Prin utilizarea tehnicilor respective, soiurile de plante îmbunătăţite pot fi dezvoltate mai rapid şi cu caracteristici specifice care pot răspunde provocărilor cu care se confruntă sectorul agroalimentar. De exemplu, aceste noi soiuri pot fi mai rezistente la efectele schimbărilor climatice şi pot avea nevoie de mai puţine îngrăşăminte şi pesticide. În ultimul deceniu, au fost dezvoltate o varietate de NTG-uri pe baza progreselor înregistrate în domeniul biotehnologiei. (...) Noile norme ar urma să garanteze că plantele NTG disponibile pe piaţa UE sunt la fel de sigure ca soiurile ameliorate în mod convenţional", se arată într-un comunicat de presă al Consiliului UE.
BRGV Buzău este singura banca de profil din România care are ca strategie cunoaşterea genotipică şi fenotipică, precum şi conservarea resurselor genetice vegetale, pe termen scurt, mediu şi lung, în concordanţă cu legislaţia internaţională.
Conform conducerii instituţiei, mutaţiile genetice care se pot produce în mod natural la plante sunt determinate de factorii de mediu, în schimb mutaţiile genetice obţinute în laborator au o sursă cu totul diferită.
"Mutaţiile genetice obţinute în laborator sunt cu totul alte mutaţii. Prin acţionarea asupra plantelor cu anumite substanţe sau cu anumite forme de iradiere, putem obţine nişte plante noi cu alte caracteristici noi, dar prin mutageneză. A început să se acrediteze ideea că prin mutaţiile genetice controlate apar creaţii biologice stabile sau de seminţe, până chiar şi la forme hibride şi atunci şi atunci aceste creaţii, acum legislaţia se luptă să le legifereze. Numai că lumea ştiinţifică este împărţită în două tabele. O parte susţin aceste NGT-uri, mutaţii genetice, motivând că în natură se întâmplă astfel de mutaţii genetice şi că, iată, intervenţia omului nu este agresivă şi nu se întâmplă nimic. Pe de altă parte, sunt păreri despre mutaţiile genetice că pot fi periculoase, vorbind de o agresivitate foarte mare asupra genomului", a declarat, pentru Agerpres, directorul BRGV, Costel Vînătoru.
Potrivit conducerii instituţiei de cercetare, NGT-urile pot fi considerate precursorul OMG-urilor, în timp ce resursele păstrate la BRGV sunt naturale, procurate din flora spontană sau obţinute pe căile clasice din domeniul agriculturii.
"Putem vorbi de o anticameră a produselor modificate genetic, pentru că organisme modificate genetic sunt etapa următoare. Pentru a se ajunge la organisme modificate genetic, apar mutaţiile transgenice, se iau anumite segmente genetice de la un organism şi se duc la celălalt organism. Tot ce este vegetal poate fi modificat sub forma NGT-ului. Ne-ar trebui mai mult timp să vedem efectele pozitive şi negative produse de aceste NGT-uri. Lumea ştiinţifică se duce pe aceste canale de a induce rezistenţe, caracteristici de producţie ridicată, numai că nu ştim care vor fi repercusiunile în timp. Pentru moment putem să avem rezultate foarte bune, putem rezolva anumite lucruri, dar în ceea ce priveşte durabilitatea speciilor, menţinerea lor, acolo sunt multe semene de întrebare. Atunci când ne gândim la BRGV, nu ne gândim la OMG sau NGT, noi aici încercăm să conservăm şi să păstrăm resurse genetice şi naturale ale României. Nu sunt modificate genetic şi nu sunt obţinute prin mutageneză, ci vorbim de resursele naturale din flora spontană, obţinute prin programele de ameliorare clasice, resurse tradiţionale", precizează Vînătoru.
Consiliul UE mai arată că, în momentul în care se solicită înregistrarea unei plante sau a unui produs NTG de categoria 1, întreprinderile sau amelioratorii trebuie să prezinte informaţii cu privire la toate brevetele existente sau în curs de examinare.
"Informaţiile privind brevetarea trebuie să fie incluse într-o bază de date accesibilă publicului, creată de Comisie, în care sunt enumerate toate plantele NTG care au obţinut statutul de categorie 1. Baza de date urmăreşte să asigure transparenţa în ceea ce priveşte plantele NTG de categoria 1. Dacă este necesar, informaţiile privind brevetele incluse în această bază de date trebuie actualizate. În plus, întreprinderile sau amelioratorii pot să informeze voluntar şi cu privire la intenţia titularului brevetului de a acorda licenţe pentru utilizarea în condiţii echitabile a unei plante sau a unui produs de categoria NTG 1 brevetate. Mandatul Consiliului prevede crearea unui grup de experţi privind efectul brevetelor asupra plantelor NTG, format din experţi din toate statele membre şi din cadrul Oficiului European de Brevete", mai arată Consiliul UE.
Procedura ar putea afecta portofoliul şi zestrea de soiuri româneşti, consideră conducerea BRGV, în situaţia în care o entitate ar breveta o genă similară cu cea a unui soi românesc şi ar solicita în baza patentului, drepturi de autor.
"În dezbateri la Comisia Europeană se discută şi patentarea sau brevetarea secvenţelor genetice. Lucrul acesta consider că ar afecta grav dreptul de proprietate al creaţiilor, pentru că vă dau un exemplu, aşa cum noi avem tomata de Buzău, Buzău 1600, ea are o genă, să spunem, gena U. Dacă în situaţia în care o instituţie din afară ţării izolează gena U şi patentează dreptul de a cultiva aceste resurse, pe care noi le avem anterior brevetate, dar ca soi distinct, nu ca secvenţă genetică, sigur vom avea de suferit, pentru că această patentare a secvenţelor genetice va fi urmată de drepturile autor. Chiar dacă avem creaţii româneşti, străvechi, moştenite valoroase, vom fi puşi în situaţia să le putem cultiva, dar să plătim anumite taxe, pentru că anumite secvenţe genetice, aşa cum am spus, pot fi patentate în afară, iar lucrurile acestea îngrijorează. Există o problemă legată şi în ceea ce priveşte producerea de seminţe pentru că aceste seminţe vor fi produse numai de companii care au brevetate procedurile de obţine, secvenţele genetice. Aceste seminţe nu pot fi multiplicate, pe de o parte că nu ai dreptul să faci asta şi, pe de altă parte, sunt obţinute genetic în aşa fel încât să nu mai poate fi regenerate", a adăugat directorul BRGV.
LAPAR a transmis că nu se opune progresului tehnologic în agricultură, în schimb contestă faptul că prin noul regulament plantele obţinute în mod clasic ar urma să fie echivalate cu cele obţinute prin tehnici genomice.
"Suntem o organizaţie de producători agricoli profesionişti şi înţelegem că ameliorarea plantelor este un proces continuu. Ceea ce contestăm noi este graba cu care se propune echivalarea automată a unor plante obţinute prin tehnici genomice noi cu plantele convenţionale. Opoziţia noastră rezidă din faptul că fără evaluare individuală de risc, fără trasabilitate în lanţul de comercializare, în mod evident că nu există nicio garanţie că aceste produse vor aduce fermierului român un spor real de producţie, de rezilienţă sau de competitivitate. Nimeni nu şi-a asumat public că NGT1 vor produce mai mult, că vor rezista mai bine la secetă sau că vor reduce costurile fermierului", a declarat, pentru AGERPRES, directorul executiv LAPAR, Liliana Piron.
Liga evidenţiază faptul că fermierii care produc atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export ar putea fi afectaţi nu doar din perspectiva NGT, cât şi de legislaţie.
"Dacă soiurile tradiţionale sunt contaminate accidental cu trăsături brevetate din plante NGT, fermierii care le cultivă vor putea fi traşi la răspundere juridică pentru că folosesc sămânţă care conţine o trăsătură patentată, fără să fi ales acest lucru şi fără nicio culpă. România exportă cereale şi oleaginoase în principal către Turcia, Maroc, Algeria, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Pakistan. Toate aceste pieţe au reglementări stricte sau prohibitive privind produsele obţinute prin biotehnologii. Rapoartele oficiale ale Departamentului American pentru Agricultură confirmă că Turcia, de exemplu, menţine toleranţă zero pentru evenimente genetice neaprobate în produsele alimentare şi că importatorii care încalcă această regulă se expun unor consecinţe juridice severe. Problema concretă pe care o ridică acordul de compromis este următoarea: sămânţa NGT1 este etichetată ca atare, dar recolta este tratată automat ca fiind 'convenţională', fără trasabilitate în aval. Cum va demonstra un exportator român că marfa sa nu conţine material NGT, când nu există niciun instrument de verificare pe lanţul de comercializare? Apoi, costurile testării şi certificării vor cădea în întregime asupra fermierilor, în timp ce producătorii de seminţe NGT nu au nicio obligaţie şi nicio răspundere", adaugă reprezentantul LAPAR.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), arată că, în legătură cu NGT, poziţia României urmează să fie stabilită şi asumată oficial, fără a oferi un răspuns cu privire la aceasta.
"Vă informăm că dosarul NGT se află într-o etapă activă de negociere la nivelul instituţiilor europene, iar cadrul legislativ nu este încă finalizat. În acest context, MADR nu poate formula, la acest moment, un punct de vedere tehnic şi procedural complet şi definitiv, întrucât poziţia României urmează să fie stabilită şi asumată oficial printr-un mandat aprobat de conducerea MADR, după finalizarea negocierilor şi clarificarea formei finale a actului legislativ european. Reprezentanţii MADR implicaţi în lucrările şi discuţiile de la nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului UE, inclusiv experţii desemnaţi pe acest dosar, participă în baza unui mandat instituţional şi contribuie tehnic la procesul de negociere, fără a putea exprima poziţii publice individuale sau anticipate înainte de adoptarea unei decizii oficiale la nivel naţional şi european. Având în vedere complexitatea subiectului şi impactul său potenţial asupra agriculturii, sectorului agroalimentar şi consumatorilor, MADR consideră esenţial ca orice informare publică detaliată privind definiţiile NGT, clasificările NGT1/NGT2, regimul patentelor, beneficiile şi riscurile asociate să fie realizată după finalizarea procedurii legislative europene, pe baza textului adoptat şi a unui mandat clar asumat de România", a transmis, pentru AGERPRES, MADR.
LAPAR mai arată că, anterior, România a avut un punct de vedere pe care l-a susţinut în cadrul negocierilor privind NGT, poziţie care ar fi fost schimbată.
În contextul dat, asociaţia solicită un răspuns din partea autorităţilor, ţinând cont de consecinţele unui astfel de regulament.
"România a susţinut iniţial, în Consiliul UE, o poziţie clară şi corectă: evaluare individuală plantă cu plantă, trasabilitate obligatorie, interzicerea brevetării trăsăturilor care există deja în natură, reguli de coexistenţă pentru protecţia fermierilor. (...) Ulterior, la reuniunea din 3 decembrie 2025, la finalul trilogului sub preşedinţia daneză, România şi-a schimbat această poziţie la 180°, fără nicio informare publică. Solicităm public o explicaţie (...)", atrage atenţia LAPAR.
În plus, BRGV îndeamnă Ministerul Agriculturii la prudenţă în stabilirea unei decizii cu privire la poziţia României, în dosarul NGT.
"Am fost chemaţi odată la consultarea Ministerului Agriculturii. Noi am încercat să ne spunem punctul de vedere, că trebuie să fim atenţi dacă facem acest lucru, dacă girăm introducerea în România a acestor plante modificate, pentru că oricum ar fi eticheta, fie că vorbim de NGT, fie de OMG, sunt în aceeaşi gamă. Nu avem resursele păstrate şi că ar trebui să facem asta întâi şi după aceea dacă se ia o decizie cu multă înţelepciune. Unul dintre factorii de presiune şi de modificare a acestor resurse este şi acest import de resurse din afara ţării pentru că, prin polenizare, putem să depreciem soiurile noastre. Consider că aici ar trebui să nu ne pripim. Chiar dacă o parte dintre fermierii mari doresc mai mult profit şi mai rapid şi au oarecum informaţia că utilizarea acestor organisme modificate genetice pot să facă asta, trebuie să fim totuşi prudenţi pentru că e mult mai importantă durabilitatea vieţii, hrana sănătoasă, sănătatea populaţiei şi să lăsăm aceste terenuri necontaminate generaţiilor viitoare", a conchis Costel Vînătoru.
Pe 28 ianuarie 2026, Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică şi Siguranţă Alimentară a Parlamentului European a votat pentru aprobarea textului de compromis privind regulamentul NGT. Votul final în plenul Parlamentului European este aşteptat să aibă loc în perioada următoare, cu o probabilitate ridicată în cursul lunii aprilie, pentru adoptarea formală a regulamentului.
Comentează