Mugur Isărescu: Emisiunea biletelor de bancă de la 1881 a fost mai tare decât sunt acum criptomonedele și cardurile de credit

Emisiunea biletelor de bancă de la 1881 a fost mai tare decât sunt acum criptomonedele sau decât au fost cardurile de credit, a declarat, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în deschiderea Simpozionului anual de istorie şi civilizaţie bancară Cristian Popişteanu.

"În cele ce urmează o să mă opresc la câteva din înfăptuirile anului 1881....Voi începe cu emisiunea biletelor de bancă. Asta a fost prima şi cea mai tare, revoluţionară, să spun, funcţiune, nouă nu numai pentru Banca Naţională, pentru Banca Naţională era ceva normal, pentru o ţară ca România. Mai tare decât sunt acum criptomonedele, ca să zic, sau cardurile de credit când au apărut în România. Se spune când s-au făcut primele plăţi pe Calea Victoriei cu bani hârtie, care nu erau bani hârtie pentru că se puteau schimba oricând în aur, era aşa o coadă, spune presa vremii, de se uitau toţi şi se întrebau cum de scoţi o bucată de hârtie şi pleci cu marfa", a spus Mugur Isărescu, conform agerpres.

Guvernatorul a explicat că anterior se plătea numai cu monedă, care se numeau "bani zgomotoşi". La început au fost tipărite bilete de 20, 50 100, 500 şi 1000 de lei. Acestea erau convertite la ghişeele bănci în aur sau moneda naţională de argint.

Mugur Isărescu a afirmat că în prima lună biletele de bancă erau convertite cum erau primite, dar în a doua lună trendul a fost inversat.

El a declarat că, în 1881, anul în care s-a impus biletul de bancă şi o plată mai facilă decât cea cu "bani zornăitori", prin punerea în circulaţie a bancnotelor s-a încheiat procesul de constituire a sistemului monetar românesc modern.

Tot în 1881 au fost deschise primele patru sucursale al BNR, la Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova.

De asemenea, Guvernatorul BNR a declarat că directorii erau mai bine plătiţi decât în prezent. Astfel, cei patru directori primeau câte 1000 de lei pe lună fiecare, iar cei patru casieri centrali şi cei patru contabili aveau salarii cuprinse între 350 şi 500 de lei pe lună. Pentru a evalua ce însemna salariu, Mugur Isărescu a oferit şi câteva preţuri medii, cu amănuntul, din Bucureşti în 1881: un kg de pâine - 23 de bani, un kg de cartofi 12 bani, un ou de găină - 8 bani, un kg de brânză de oi - 94 de bani, un kg de carne de porc 75 de bani, o găină vie - 1 leu şi 60 de bani, un litru de vin obişnuit - 25 de bani.

"1881 a fost primul an de normalitate din istoria Băncii Naţionale a României, primul în care operaţiunile au început la 1 ianuarie, s-au terminat la 31 decembrie. A fost un an al paşilor fundamentali în organizarea şi funcţionarea instituţiei. În acelaşi timp, în 1881 a fost votată şi legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri", a spus Mugur Isărescu.

Banca Naţională a României organizează în perioada 30 iunie - 1 iulie 2021, cea de-a XXIX ediţie a simpozionului de istorie şi civilizaţie bancară "Cristian Popişteanu" având ca teme - Banca Naţională a României acum 140 de ani. Evenimentele anului 1881 - şi - Evacuarea Tezaurului BNR în Rusia şi depozitarea lui la Moscova - Cercetări recente în arhivele româneşti şi străine.