Preţul aurului a crescut anul trecut, în timpul războiului de 12 zile cu Iranul, dar a pierdut rapid aceste câştiguri după anunţarea unui armistiţiu. De această dată la două săptămâni de la izbucnirea noului conflict, metalul preţios nu a mai avut o creştere puternică, relatează CNBC, informează Agerpres.
Prețul aurului are o evoluție oscilantă
Aurul a urcat de la un preţ de 5.296 la 5.423 de dolari pe uncie după ce Statele Unite şi Israelul au lansat atacuri asupra Iranului pe 28 februarie, mişcare care a confirmat regula potrivit căreia tensiunile geopolitice îi împing pe investitori către active considerate ”refugii sigure”.
Ulterior însă, o vânzare masivă a dus preţul în jos cu peste 6%, până la 5.085 de dolari uncia, pe 3 martie. În această săptămână, pe măsură ce conflictul s-a intensificat, aurul a oscilat între 5.050 şi 5.200 de dolari pe uncie.
Experții explică evoluția ciudată a prețului aurului
Potrivit lui Ross Norman, directorul general al platformei specializate în metale preţioase Metals Daily, mai mulţi factori explică lipsa unui impuls ascendent, printre care întărirea dolarului şi creşterea randamentelor obligaţiunilor de stat americane.
Norman a adăugat că majorarea preţului petrolului ar putea alimenta inflaţia pe termen mai lung şi ar putea determina băncile centrale să menţină sau chiar să crească ratele dobânzilor, în contextul în care o eventuală închidere a Strâmtorii Ormuz ar afecta grav fluxurile globale de petrol şi gaze.
Dobânzile mai mari sporesc atractivitatea activelor care oferă randament, precum obligaţiunile guvernamentale, în comparaţie cu aurul, care nu produce venituri.
”Mişcările preţurilor aurului şi argintului par lipsite de energie în acest moment, dar poate că aceasta este reacţia normală după fluctuaţiile spectaculoase din ultimele luni”, a declarat Norman pentru CNBC.
El a adăugat că unii investitori instituţionali au devenit reticenţi în a deţine aur fizic, deoarece volatilitatea acestuia a fost neobişnuit de ridicată.
O altă explicaţie este că izbucnirea conflictelor declanşează uneori valuri de vânzări din panică, ceea ce poate provoca scăderi iniţiale ale preţurilor. Amer Halawi, şeful departamentului de cercetare al Al Ramz, a explicat că, în perioade de stres financiar, investitorii vând aproape orice activ pentru a obţine lichidităţi.
”Dacă apare o criză de lichiditate, totul este vândut până când investitorii înţeleg situaţia şi capitalul se reorientează către activele potrivite. În mod tradiţional, atunci când apare un şoc, chiar şi aurul poate scădea iniţial, iar abia ulterior începe să urce”, a spus el pentru CNBC.
În pofida volatilităţii pe termen scurt, marile bănci rămân optimiste. J.P. Morgan estimează că preţul aurului ar putea ajunge la 6.300 de dolari pe uncie până la sfârşitul anului 2026, în timp ce Deutsche Bank menţine o prognoză de aproximativ 6.000 de dolari pe uncie până la finalul acestui an.
Comentează