Miniștrii Mediului din țările aflate în bazinul fluviului Dunărea au adoptat 'Declarația Dunării'

Miniştrii Mediului şi reprezentanţi responsabili cu gestionarea apelor din ţările aflate în bazinul fluviului Dunărea au aprobat, marţi, Planurile de management al bazinului hidrografic al Dunării şi, totodată, au adoptat "Declaraţia Dunării", a anunţat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Documentele au fost aprobate în cadrul unei reuniuni ministeriale desfăşurată, marţi, în format online.

"Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), cu sediul la Viena, a anunţat astăzi că au fost aprobate două planuri de management actualizate pentru bazinul fluviului Dunărea, în cadrul primei reuniuni ministeriale desfăşurate în format online. Planul de management al bazinului hidrografic al Dunării (DRBMP) şi Actualizările Planului de management al riscului de inundaţii ale Dunării (DFRMP) 2021 au fost pregătite conform prevederilor Directivei-cadru a UE privind apa şi Directiva UE privind inundaţiile. Prin acestea se stabilesc măsuri pentru următorii şase ani, vizând ape mai curate, mai sănătoase şi mai sigure, de care să se poată bucura toată lumea. Ultima actualizare a avut loc în 2016 (...) Miniştrii şi miniştrii reprezentanţi responsabili cu gestionarea apei din ţările din bazinul fluviului Dunărea Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Muntenegru, Moldova, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina şi Uniunea Europeană au aprobat Planurile de management şi au adoptat o 'Declaraţie a Dunării' ministerială la întâlnirea desfăşurată online în această dimineaţă", se arată în comunicat.

Prezent la reuniune, Barna Tanczos, ministrul român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, a spus în cuvântul de deschidere că "de aceste două Planuri de Management vor beneficia atât mediul înconjurător, cât şi cei 79 de milioane de oameni care trăiesc în Bazinul Dunării".

"Vom avea nevoie de un angajament politic puternic şi de îndrumări pentru a ne dezvolta în continuare cooperarea pentru a aborda noile provocări precum implementarea Pactului Verde al UE şi a Strategiei UE pentru Biodiversitate, poluarea cu plastic şi microplastic şi schimbările climatice în bazinul fluviului Dunărea", a adăugat el.

Oficialul român a punctat, totodată, că România, ca ţară din aval de Dunăre, este foarte vulnerabilă la efectele evenimentelor extreme: inundaţii şi secetă extreme.

"Suntem conştienţi de provocările din ce în ce mai mari cauzate de schimbările climatice în bazinul fluviului Dunărea şi trebuie să facem eforturi pentru a ne adapta la schimbările rapide ale disponibilităţii apei şi la fenomenele extreme. Ca ţară din aval, România este foarte vulnerabilă la efectele evenimentelor extreme: inundaţii şi secetă extreme. Considerăm că Planul de management al riscului de inundaţii al Dunării este un excelent document de planificare ce oferă cadrul de coordonare şi cooperare în cazul inundaţiilor extreme. Mai mult, va oferi fundalul pentru dezvoltarea proiectelor specifice destinate implementării acestuia la nivel de bazin. În timpul Preşedinţiei noastre la ICPDR, ne angajăm să sprijinim toate aceste priorităţi pentru a asigura implementarea în continuare a Convenţiei pentru protecţia fluviului Dunărea", a spus Tanczos.

La rândul său, Robert-Eugen Szep, secretar de stat în MMAP şi preşedintele Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea, a susţinut că "a devenit mai clar ca niciodată cât de important este pentru noi să protejăm apele bazinului nostru hidrografic comun".

"Aceste provocări ne vor împinge să învăţăm ce schimbări sunt necesare în gestionarea apei şi în viaţa noastră de zi cu zi, pentru a fi parte a unei dezvoltări mai durabile. Această schimbare nu se va produce peste noapte şi va necesita o implicare puternică şi eforturi din partea autorităţilor responsabile de managementul apei şi a părţilor interesate. Această schimbare va avea nevoie şi de timp, de sprijin şi de solidaritate. Pentru a avea o coordonare adecvată în bazinul fluviului Dunărea, vom avea nevoie de o foaie de parcurs cu paşi practici care să definească contribuţia noastră la Green Deal, Strategia pentru Biodiversitate şi noi angajamente privind adaptarea la schimbările climatice", a adăugat Szep.

Actualizarea Planului de management al bazinului hidrografic al Dunării (DRBMP) oferă informaţii cuprinzătoare despre problemele de management al apei pentru cel mai internaţional bazin hidrografic din lume.

Documentul include măsuri concrete referitoare la cele cinci "SWMI" (Probleme Semnificative de Management al Apelor) identificate de Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR). Măsurile descrise în acest plan urmează să fie luate în cadrul următorului ciclu de management al ICPDR până în anul 2027, inclusiv refacerea habitatelor şi a coridoarelor ecologice pentru speciile de peşti migratori - în special sturionii.

În plus, este evidenţiată importanţa implementării unor tehnologii adecvate de epurare a apelor uzate în municipalităţi, a celor mai bune tehnici disponibile la instalaţiile industriale, a celor mai bune practici de management în agricultură şi a măsurilor adecvate de siguranţă la instalaţiile periculoase, în vederea abordării în continuare a problemei încărcăturilor de nutrienţi transportate în Marea Neagră prin Dunăre.

În acelaşi timp, Planul de management al riscului de inundaţii ale Dunării (DFRMP) actualizat prezintă măsurile strategice la nivel de bazin pentru prevenirea şi reducerea daunelor cauzate de inundaţii asupra sănătăţii umane, mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice. O atenţie specială în actualizarea acestui document este acordată măsurilor care utilizează zone ce au potenţialul de a reţine apa care poate provoca inundaţii, cum ar fi câmpiile inundabile naturale, precum şi celelalte zone care permit inundaţii controlate.

Potrivit MMAP, ambele planuri de management se bazează pe succesul planurilor anterioare, iar o analiză arată că, în ultimii şase ani, a fost observată o reducere impresionantă de 30% a poluării organice de la staţiile de epurare a apelor uzate urbane.

România a preluat Preşedinţia Comisiei Internaţionale privind Protecţia Dunării la data de 26 ianuarie 2022.