Uniunea Europeană (UE) a lansat cea mai mare linie-pilot a Actului european privind cipurile,NanoIC, la IMEC Leuven, o etapă importantă pentru dezvoltarea și producția europeană de semiconductori, transmite Comisia Europeană (subiectul pe larg, aici). Găzduit de IMEC (Belgia), partenerii săi includ CEA-Leti (Franța), Fraunhofer (Germania), VTT (Finlanda), CSSNT (România) și Institutul Național Tyndall (Irlanda).
Centrul pentru Știința Suprafeței și Nanotehnologie (CSSNT-Universitatea Politehnica București) este o instituție de cercetare științifică, după cum îi spune și numele, în domeniul specializat al științei suprafeței și al nanotehnologiei, care își desfășoară activitatea în cadrul Universității Politehnice București (UPB).
De ce e atât de important pentru România
Rectorul UPB, Mihnea Costoiu, a explicat de ce acest proiect e atât de important pentru România.
„România, prin Politehnica București, devine parte din cea mai mare inițiativă europeană din domeniul microelectronicii
Există momente în istorie când planurile devin realitate iar direcția industriei unei țări capătă cu totul altă semnificație. Pe 9 februarie 2022, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunța, la Bruxelles, EU Chips Act – strategia prin care Europa își propune să preia conducerea la nivel mondial în industria semiconductorilor.
Astăzi, 9 februarie, la exact patru ani distanță, marcăm o victorie uriașă pentru cercetarea europeană și românească: lansarea oficială a proiectului NanoIC.
Este o inițiativă colosală, evaluată la 2,5 miliarde de euro, care redefinește limitele fizicii și ale ingineriei. Miza? Cucerirea scării Angstrom (sub 2 nanometri). La acest nivel microscopic, limitele fizicii clasice sunt depășite, lăsând loc unei noi generații de circuite integrate, cu o densitate de tranzistori și o eficiență inimaginabile până acum.
De ce este acest moment vital pentru noi? Pentru că Politehnica București nu este un simplu partener în acest proiect. Suntem singurul reprezentant al Europei de Est într-un consorțiu de elită, alături de giganții tehnologici ai continentului (precum IMEC, CEA-Leti sau Fraunhofer).
Inteligența românească de la UPB lucrează acum, de la egal la egal, cu liderii mondiali pentru a dezvolta tehnologiile care vor susține Inteligența Artificială, comunicațiile 6G și calculul cuantic în deceniile următoare”, a spus rectorul Mihea Costoiu.
Un proiect construit de o echipă
Rectorul UPB a mulțumit celor care au contribut ca România să fie reprezentată în cadrul acestui proiect grandios.
„Este un rezultat care poartă amprenta viziunii și tenacității domnului profesor Marius Enăchescu, care a demonstrat că România poate depăși barierele financiare și geografice.
Această reușită demonstrează că, deși operăm cu bugete mult mai mici decât partenerii noștri occidentali, rezultatele cercetării din Politehnica București ne plasează direct la masa din vârful ierarhiei tehnologice mondiale”, a spus rectorul Mihnea Costoiu.
Un astfel de succes național nu se construiește singur. Este rezultatul unei viziuni comune și al unui efort administrativ și diplomatic coordonat. Vreau să le mulțumesc celor care au crezut în potențialul Politehnicii și au luptat pentru ca România să fie pe această hartă exclusivistă:
* Domnului Florin Spătaru, ministrul Economiei în perioada negocierilor cruciale pentru participarea noastră;
* Premierului Marcel Ciolacu, pentru susținerea fermă.
* Excelenței Sale, doamna Ambasador Andreea Păstârnac, pentru diplomația de excepție desfășurată la Bruxelles în sprijinul intereselor României.
Investiția în poli de excelență precum Politehnica București este singura cale realistă prin care România încetează să fie spectator și devine un jucător de putere în noua revoluție industrială - și îi felicit pe toți ce care cred în această idee.
Fostul premier Marcel Ciolacu: „Un pariu considerat 'nebunesc' din mandatul meu de premier devine realitate"
Fostul premier Marcel Ciolacu a salutat momentul.
„România, partener de top în revoluția europeană a microelectronicii!
După ce, în octombrie 2024, la Guvern, au fost semnate contracte majore, finanțate din PNRR în domeniul microelectronicii, realizate în parteneriat, de corporații renumite împreună cu instituții academice de top din România, azi, Universitatea Politehnică din București devine parte a unui proiect revoluționar european, NanoIC.
Bugetul de 2,5 miliarde de euro reflectă importanța critică a proiectului pentru viitorul digital al Europei. Inaugurarea de azi, a proiectului-pilot din Belgia, reprezintă începutul unei noi ere în dezvoltarea semiconductorilor: investiția strategică se transformă într-o realitate operațională capabilă să schimbe cursul industriei globale și să asigure suveranitatea tehnologică a Europeia
Participarea României în NanoIC este o recunoaștere a excelenței în cercetare la cel mai înalt nivel. Consorțiul este extrem de restrâns și exclusivist, format din numai 6 parteneri de referință mondială, din Belgia, Franța, Germania, Finlanda și Irlanda. Rolul Politehnicii este de a fi „ochii tehnici” ai proiectului, asigurând că fiecare inovație este testată la cele mai riguroase standarde de performanță mondială.
Mă bucur că eforturile făcute în timpul mandatului meu de premier încep să se vadă: sute de milioane de euro din PNRR se transformă în laboratoare, infrastructură de date, cercetare aplicată, toate susținând formarea unei noi generații de specialiști.
Iar faptul că România devine, prin participarea în NanoIC, partener activ în această întrecere globală arată că putem fi competitivi la cel mai înalt nivel tehnologic. Este un pas important pentru industria românească, pentru mediul academic și pentru viitorul tehnologic al țării și îl felicit pe rectorul Universității Politehnice, dl Mihnea Costoiu! Tenacitatea și perseveranța sa pun România pe direcția corectă: aceea de a transforma cercetarea în infrastructură, infrastructura în inovație, iar inovația în competitivitate reală pe piețele globale”, a transmis Marcel Ciolacu.
Comentează