Fotbalul este o industrie în care Michel Platini a atins culmile succesului, înainte ca una dintre cele mai mari căderi din istoria sportului să-l arunce în uitare. El susţine, într-un interviu pentru The Guardian, că ar fi devenit preşedinte al FIFA dacă nu ar fi fost suspendat din fotbal pentru o presupusă plată ilegală primită în 2011, când conducea UEFA, de la Sepp Blatter. Scandalul a dus la un proces penal, dar ambii bărbaţi au fost achitaţi pentru a doua oară, definitiv, de către o curte de apel elveţiană anul trecut. Platini nu mai are nimic de susţinut, cu excepţia convingerii că a fost înşelat, conform news.ro.
„Este un sentiment ciudat”, spune el. „Ultimii 10 ani au fost foarte complicaţi din cauza a ceea ce a suferit familia mea: ei văd ce scrie în ziare, ce spun oamenii despre tine, discuţiile la nivel global. Dar nu m-am preocupat niciodată de decizia finală, pentru că ştiam că nu sunt vinovat, ştiam că la final nu va fi nimic. M-am simţit întotdeauna bine în pielea mea.”
Acum, acest lucru este de domeniu public şi întrebarea este dacă, la 70 de ani, Platini mai are ceva de oferit la nivelul elitei fotbalului. Sportul a evoluat, iar de la cei nouă ani ai săi ca preşedinte al UEFA pare să fi trecut o viaţă întreagă. A fost triplu câştigător al Balonului de Aur, care a sărit în cuşca şerpilor din conducerea fotbalului şi a ieşit cu reputaţia pătată.
Platini s-a comparat odată cu Icar şi, indiferent de modul în care sunt privite evenimentele care l-au doborât, nu există nicio îndoială că s-a apropiat prea mult de soare, scrie The Guardian. Declinul său a venit când, nouă ani mai târziu, a solicitat o plată de 1,35 milioane de lire sterline pentru munca depusă în calitate de consilier tehnic al lui Blatter între 1999 şi 2002. Ambii bărbaţi au afirmat că acordul fusese încheiat verbal şi că exista un motiv nevinovat pentru întârziere. Când acest lucru a ieşit la iveală în septembrie 2015, Blatter acceptase să demisioneze din funcţia de preşedinte al FIFA, afectată de scandaluri, iar Platini era aşteptat să îi ia locul la conducerea forului mondial.
"TOTUL S-A ÎNTÂMPLAT PENTRU CĂ EI NU AU VRUT ASTA"
„Eram sortit să devin preşedinte al FIFA”, spune el. „Totul s-a întâmplat pentru că ei nu au vrut asta. Suspendarea a fost o mare nedreptate şi, în general, a fost o decizie politică. Un grup de oameni a decis să mă elimine".
Dar cine? Acest lucru nu a fost niciodată explicit, deşi el crede că Blatter, furios împotriva dispariţiei luminii, „voia să moară în funcţia aceea”. Platini crede că acest lucru, împreună cu propria sa poziţie de fost jucător cu o nouă abordare, a pus lucrurile în mişcare. „S-a creat o atmosferă împotriva mea”, spune el, vorbind din casa sa din sudul Franţei. „Această administraţie, oameni pe care nu-i cunoşteam, nu doreau un preşedinte diferit. Supa era foarte bună, puteau câştiga mulţi bani şi nu mă voiau în caz că aş fi schimbat multe lucruri. Le era frică de mine.”
El nu îl include pe Gianni Infantino, pe atunci un secretar general al UEFA competent şi extrem de ambiţios, printre cei care l-au trădat, chiar dacă Platini a depus o plângere împotriva fostului său coleg în 2021, acuzându-l de trafic de influenţă în cazul de corupţie. Cazul a fost închis în octombrie anul trecut, după ce procurorii speciali l-au achitat pe Infantino. Infantino, şi nu Platini, a fost cel care i-a succedat lui Blatter în februarie 2016. „Nu, el a profitat de situaţie, dar nu a fost unul dintre instigatori”, spune el. „Infantino voia să devină preşedinte al UEFA, ceea ce însemna că mă împingea spre FIFA.”
Menţiunea lui Infantino duce la o discuţie despre guvernanţa fotbalului modern. Unele controverse actuale, precum acordarea premiului pentru pace al FIFA lui Donald Trump şi linguşirea politică asociată cu acesta, par aproape ciudate în comparaţie cu era Blatter.
"INFANTINO ERA UN BUN NUMĂR 2, DAR NU ESTE UN BUN NUMĂR 1"
„Era un bun număr 2, dar nu este un bun număr 1”, spune Platini despre Infantino. „A lucrat foarte bine la UEFA, dar are o problemă: îi plac oamenii bogaţi şi puternici, cei cu bani. Aşa este caracterul lui. Era aşa şi când era numărul 2, dar atunci nu era şeful.”
În ciuda numeroaselor scandaluri care au cuprins în cele din urmă FIFA sub conducerea lui Blatter, prietenul său devenit adversar, Platini consideră că organizaţia s-a îndepărtat şi mai mult de valorile sale. „Din păcate, Infantino a devenit mai autocrat de la începutul pandemiei”, spune el. „Cred că a pierdut jocul. Există mai puţină democraţie decât în timpul lui Blatter. Poţi spune ce vrei despre Blatter, dar principala lui problemă este că voia să rămână la FIFA pe viaţă. Era un om bun pentru fotbal".
„Administratorii din fotbalul actual îşi fac doar meseria. Mulţi dintre ei nu ar da doi bani dacă ar fi vorba de fotbal sau baschet. Nu întotdeauna cei care lucrează la UEFA sau FIFA iubesc fotbalul.”
CE PĂRERE ARE PLATINI DESPRE ALEKSANDER CEFERIN?
Slovenul i-a succedat lui Platini, interzis la acea vreme, la conducerea UEFA în septembrie 2016 şi nu se poate nega că sunt doi oameni complet diferiţi. Un om de stat al fotbalului, câştigător al aproape tuturor trofeelor, a fost înlocuit de un avocat cu o experienţă relativ scurtă la nivel înalt în fotbal.
Platini are grijă să nu-l critice pe Ceferin, cu excepţia observaţiei că eternele tensiuni dintre UEFA şi FIFA necesită o gestionare mai strictă. Un grup de delegaţi UEFA a părăsit Congresul FIFA de la Asuncion în luna mai a anului trecut, în semn de protest faţă de „interesele politice private” care l-au determinat pe Infantino să sosească cu întârziere, dar, cel puţin în mod public, conflictul a fost rapid aplatizat.
„Ceferin trebuie să fie mai prezent în FIFA”, spune el. „UEFA a fost întotdeauna importantă: era un contrapondere la lucrurile stupide făcute de FIFA. Trebuie să fii mai energic în apărarea valorilor fotbalului. Nu am niciun contact cu el şi nu vreau să mă amestec, dar cred că este singura modalitate de a-l opri pe Infantino să facă lucruri stupide.”
"AU VRUT ÎNTOTDEAUNA SĂ ORGANIZEZE PROPRIA COMPETIŢIE"
El consideră că rolul preşedintelui UEFA va deveni „mai complicat”. Acest lucru este în mare parte din cauza puterii crescute exercitate de cluburile de top. În timpul mandatului său, Platini a fost nevoit să facă compromisuri regulate pentru a împiedica membrii Asociaţiei Cluburilor Europene, la înfiinţarea căreia a avut o influenţă importantă, să pună în aplicare ameninţările de a se separa. În practică, acest lucru a însemnat în mare parte să permită cluburilor mai mari o cotă mai mare din fondul Ligii Campionilor, iar el a fost uneori acuzat că este prea pasiv. Relansată în octombrie sub numele de Cluburile de Fotbal Europene şi extinsă considerabil, influenţa ECA în modelarea acestui sport nu a fost niciodată mai mare.
„Au vrut întotdeauna să organizeze propria competiţie, încă de la început, dar eu nu i-am lăsat, m-am luptat împotriva acestui lucru timp de mulţi ani”, spune el despre organismul condus atunci de Karl-Heinz Rummenigge. Ceferin era la conducerea UEFA când încercarea de a crea o Superligă Europeană a eşuat în 2021, dar Platini simte că ameninţarea nu s-a diminuat deloc.
„Este o problemă care există de foarte mult timp şi va deveni din ce în ce mai importantă”, spune el. „Ar fi ca o ligă formată din 18 cluburi, cele bogate şi cele mari. Ce s-a întâmplat cu Cupa Mondială a Cluburilor vara trecută ar putea fi doar vârful icebergului. Nu am idee ce impact va avea asupra viitorului acestui sport, dar cred că ar putea exista o schimbare majoră în fotbalul profesionist din Europa.”
O TEMĂ CENTRALĂ PENTRU PLATINI ESTE IDEEA CĂ FOTBALUL A FOST LUAT DE LA CEI CARE ÎNŢELEG ACEST SPORT
El îl compară pe Rummenigge, vechiul său adversar, cu preşedintele EFC, Nasser al-Khelaifi, lăudând avantajele discuţiilor cu „cineva care ştie ce este fotbalul”. Infantino a fost reales de două ori la FIFA fără opoziţie; nu există niciun candidat evident care să candideze împotriva lui Ceferin anul viitor, presupunând că acesta va pune capăt unei lungi perioade de tensiune şi va decide să candideze pentru un nou mandat.
„Speranţa mea cea mai mare este ca tot mai mulţi foşti jucători să intre în conducerea fotbalului, astfel încât să poată organiza aceste instituţii şi să se ocupe de acest sport la nivel internaţional”, spune el. „Asta sunt eu şi asta am făcut. Nu este o muncă uşoară, aşa că nu sunt mulţi cei care vor să o facă. Trebuie să faci campanie fără încetare şi asta costă foarte mulţi bani. Dar pentru democraţie ar fi mai bine dacă ar exista o concurenţă sănătoasă, cu idei noi. Nu este întotdeauna o chestiune de fotbal, este o chestiune de oameni implicaţi”.
S-A TERMINAT PROPRIA SA CURSĂ?
La încheierea suspendării sale din fotbal în 2021, a fost puternic asociat cu un rol la Fifpro, sindicatul global al jucătorilor. În ultimul an, au existat zvonuri în circuitul european că Platini, dacă nu se pregăteşte pentru propria revenire la UEFA, ar fi fericit să joace un rol în sprijinirea noilor talente.
„Nu mă simt atât de rău, am 10 ani la dispoziţie să fac ceva. Am câteva idei, câteva lucruri mari care vor fi complicate, aşa că, dacă voi crea ceva important, voi avea nevoie de ceva timp. Dacă voi avea o ocazie bună să sfătuiesc pe cineva sau ceva, de ce nu? Dar nu mai în administraţia fotbalului. Am fost în lumina reflectoarelor timp de 50 de ani, aşa că e timpul să rămân în umbră.”
În ciuda frustrării intense cauzate de o carieră deraiată şi a eforturilor depuse pentru a-şi reabilita numele, el nu consideră că ultimul deceniu a fost pierdut. „Nu, nu, m-am bucurat de viaţă şi mi-a plăcut această perioadă. Mental, am fost calm. Am călătorit mult, am descoperit lucruri şi oameni noi, am petrecut mai mult timp cu prietenii şi familia. Nu am pierdut nimic.”
Asta include şi sprijinul majorităţii oamenilor din lumea fotbalului, crede el. „Am fost tratat foarte bine de fani, de oamenii din fotbal, dar nu şi de cei care se temeau că mă voi întoarce şi le voi lua locul”, spune el. „Toţi ceilalţi au înţeles de la început că era un complot pentru a mă împiedica să devin preşedinte al FIFA. Cu mass-media a fost diferit, pentru că ei au nevoie de FIFA, nu de mine, şi a existat un sistem mare de lobby format din avocaţi şi alte persoane. Acea lume era împotriva mea şi nu voiau să mă întorc.”
PROCES LA PARIS
În noiembrie, Platini a intentat un proces la Paris împotriva a trei oficiali FIFA neidentificaţi şi a unui membru neidentificat al unei instituţii judiciare elveţiene, acuzându-i de defăimare pentru declaraţiile făcute în timpul procesului său. Din exterior, pare prins între a merge mai departe şi a regla conturi vechi.
„Nu voi ceda în faţa celor care mi-au făcut rău, m-au minţit şi m-au acuzat pe nedrept”, spune el. „Nu va fi o răzbunare: este o luptă pentru adevăr împotriva celor care au făcut aceste lucruri; întotdeauna există energie pentru a lupta împotriva nedreptăţii. Nu vreau ca altcineva să aibă într-o zi aceleaşi probleme ca mine.”
Cum ar fi arătat o FIFA condusă de Platini? „Ar fi devenit o organizaţie care se preocupă de fotbal, nu de politică”, spune el. Cu siguranţă, el ar trebui să ştie mai bine decât majoritatea că implicarea într-una dintre aceste activităţi tinde să însemne o implicare profundă şi în cealaltă. „Cred că romantismul poate ajuta pragmaticii, dar pragmatismul nu ajută romanticii.”
Este o enigmă pe care nimeni, nici măcar Platini, nu a reuşit încă să o rezolve.
Comentează