CUM SE FURĂ ÎN ALEGERI - Schemele ilegale, pe înțelesul tuturor

Stiripesurse.ro va prezinta lista celor mai utilizate 25 de metode de furt la vot.

***REDACTIA NOASTRA INDEAMNA ALEGATORII SI TOTI REPREZENTANTII PARTIDELOR SA RAPORTEZE DE URGENTA AUTORITATILOR STATULUI IN MOMENTUL IN CARE AUD, OBSERVA SAU LI SE PROPUNE VREUNA DINTRE SITUATIILE DE MAI JOS!

- Fereşte-te de mita electorală - bani sau diverse foloase materiale - nu merită să faci închisoare pentru asta!

- Decide singur la vot! Nu te lăsa influenţat de promisiuni, bani sau cadouri!

- Nu uita! Şi tentativa se pedepseşte cu închisoare.

Metodele de frauda electorala:

1. Metoda “Foto”. Intrarea în cabinele de vot cu aparate de fotografiat sau cu telefoane mobile cu cameră pentru fotografierea votului. O astfel de procedură se aplică de către cei care vor să urmărească votul unor persoane cărora le-au promis bani sau alte foloase.

2. Metoda “Buletin fără ştampilă”. Înmânarea unor buletine de vot ce nu au aplicată ştampila de control. Metoda se foloseşte în mod deosebit în secţiile unde se cunoaşte că mulţi vor vota cu un alt candidat.

3. Metoda “Buletinul votat”. Înmânarea unor buletine de vot pe care a fost aplicat în prealabil ştampila “votat”. Metodă similară cu cea de mai sus.

4. Metoda “Tipografia”. Distribuirea unui număr mai mare de buletine de vot decât cel real. E vorba de tipărirea ilegală a unor buletine de vot care să ajungă în secţie prin intermediul unui membru al biroului.

5. Metoda “Suveica”. Metoda prin care fie sunt tiparite buletine suplimentare, fie pur şi simplu se fură cateva buletine de vot din fiecare secţie, de către cei care pun la cale acţiunea. Aceste buletine sunt marcate anterior votării, cu stampila de control si cu stampila "Votat" sau au fost ştampilate de catre "actionari" în momentul în care au fost ei în cabina şi au furat buletinele. Buletinele pot fi înmanate unui alegător care, în cabina de vot le schimba (cel primit în secţia de votare este înlocuit cu cel cu care a venit de acasă), urmând ca primul (buletinul de vot gol) să fie predat contra unei sume de bani.

6. Metoda “Cămaşa portocalie”. Există situaţii în care persoanele incapabile să voteze singure pot să fie ajutate, context în care la ajutorul unor „binevoitori” stabiliţi din timp, apelează şi votanţii care nu se află în imposibilitatea de a vota singuri.

7. Metoda “Urna mobilă”. Atunci când urna mobilă, care se utilizează cu aprobarea preşedintelui de secţie, este folosită în exces, ca urmare a unor repetate solicitări în scris.

8. „Urna mobilă schimbată”. De obicei se ştie câte persoane vor vota prin intermediul urnei mobile. După încheierea traseului, urna mobilă se poate pune în portbagajul maşinii cu care se deplasează cei doi membri din secţia de votare arondată şi se acoperă cu o prelată. Când se ajunge la secţia de votare, de sub prelată se scoate o urnă mobilă similară, cu buletine ştampilate anterior pe „cine trebuie”.

9. Metoda “Înghesuiala”. Aglomerarea intrării în secţie de către persoane pregătite în acest sens îngreunează intenţionat exprimarea votului de către cetăţeni. Metoda poate sa fie folosită pentru obstrucţionarea votului în secţiile unde se ştie că un partid este favorit.

10. Metoda “Multiplu”. Membrii biroului pot înmâna unor alegători pe care îi ştiu mai multe buletine de vot, semnând pentru prezenţa altor persoane despre care se ştie că nu vor veni la vot. Dezlipirea cu uşurinţă a autocolantelor care atestă votul, aplicate pe CI, favorizează votul multiplu.

11. O altă modalitate se referă la persoanele plecate la muncă în străinătate, de regulă din comunităţile mici, persoane cunoscute de reprezentanţii partidelor din secţiile de votare, care anterior au intrat în posesia CNP-urilor acestora. În aceste situaţii, cu o jumătate de oră înainte de începerea votării, aceștia pot introduce în urnă mai multe buletine de vot ştampilate pentru „cine trebuie”, după care pe parcursul zile, fraudatorii trebuie doar să semneze pe lista de vot în locul persoanelor despre care ştiu că sunt în străinătate.

12. Metoda “Fifty-fifty”. Buletinele nefolosite pot fi împărţite de reprezentanţii Biroului şi introduse în urnă. De obicei funcţionează în secţiile mici, unde nu sunt observatori.

13. Se falsifică procesele-verbale cu rezultatul votării:

- „Procesul- verbal făcut de acasă” - se poat practica cu precădere în localităţile mici şi izolate. Preşedintele secţiei de votare are un proces-verbal „gata făcut”. După numărătoare, cei din secţia de votare primesc de la şef câteva pahare cu băutură pentru că s-a terminat treaba (procesul electoral) şi, profitând de neatenţia „chefliilor”, acesta le dă la semnat falsul proces-verbal;

- „Post vot” - preşedintele secţiei de votare poate avea un formular de proces-verbal în alb pe care îl completează şi-l semnează în fals pe drumul de la secţie la biroul electoral judeţean.

14. Metoda „Uitucul”. Se întâmplă când membri Biroului uită cu intenţie să aplice ştampila de control sau timbrul autocolant pe buletinul de identitate, respectiv CI ale celui care votează, dându-i astfel posibilitatea de a vota din nou.

15. Metoda “Distrugerea”. Dacă ştampilele cu “votat” rămân la discreţia membrilor biroului după încheierea votului şi desfacerea urnelor, este posibilă ştampilarea anumitor buletine, care ulterior vor fi anulate.

16.  Metoda „Ştampila cu elastic”- se leagă în jurul încheieturii de la mână,  cu un elastic o ştampilă contrafăcută şi în timpul numărătorii se ştampilează buletinele contracandidatului, provocând astfel anularea votului respectiv. Este o metodă care poate sa fie folosită pe scară largă în mediul rural şi în oraşele mici. Ştampila poate fi lipită pe cureaua de la ceas sau pe un inel.

17. Metoda „Maradona”. În unele clipe de neatenţie a colegilor din secţia de votare la numărarea voturilor, anumite buletine se pot muta dintr-un teanc într-altul, ducând astfel la vicierea rezultatului numărătorii voturilor. Se poate practica în secţiile de votare mari şi când nu există riscul renumărării voturilor.

18. Folosirea cărţilor de identitate falsificate. O persoană de încredere poate primi mai multe documente de identitate falsificate cu care poate vota în numele altor persoane. Metodă care poate sa fie folosită în oraşele mari.

19. Folosirea listelor electorale suplimentare. Cu 3 luni înainte de data alegerii persoane de încredere sau care au fost plătite în acest scop îşi schimbă reşedinţa pe raza unei localităţi şi sunt trecute în listele suplimentare, fără a  solicita radierea persoanelor respective din copia de pe lista electorală permanentă de la domiciliul acestora. Se poate folosi cu rezultate majore în localităţi rurale. Atenţie şi la folosirea listelor complementare în care sunt înscrişi cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri, (mai ales în judeţele din Ardeal). Legea nu prevede în acest caz termenul de 3 luni înainte de data alegerilor pentru obţinerea vizei de reşedinţă.

20. Mituirea reprezentanţilor altor partide şi a observatorilor independenţi.

21. Buletinul de vot „rebutat” (considerat ca fiind necorespunzător cerinţelor stabilite de legislaţia electorală privind editarea buletinelor de vot).

Un rebut poate fi un mic punct în colţul din stânga în dreptul numelui unui candidat electoral pentru care se va vota.

22. Alegători “fantome”. Înscrierea în listele electorale ale unor persoane care nu există în realitate sau sunt decedate. În locul lor votează alte persoane sau se introduc în urne buletine de vot de către reprezentantul partidului din biroul electoral.

23. O altă modaliate de fraudare a alegerilor constă în acordarea de bani, bunuri, pachete cu produse alimentare, diverse promisiuni, de regulă în timpul campaniei electorale, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze cu o anumită persoană. Alegătorii astfel mituiţi intră în categoria celor care nu cunosc decât în mică măsură sau deloc candidaţii şi programele lor, cei cu un nivel redus de educaţie,  persoane care beneficiază de ajutor social şi nu în ultimul rând pensionari cu venituri mici.

24. O metodă care poate sa fie utilizată des în mediul rural priveşte alegători din categoria nevoiaşi şi credincioşi, de preferinţă bătrâni, care în schimbul unei sume modeste sunt pusi sa faca un jurământ cu mâna pe Biblie că vor vota numele dat de regulă de preot, care oricum poate sa spuna şi la slujbă, în biserică, cu cine trebuie votat.

25. Există de asemenea situaţii în care anumite persoane pot veni la secţia de votare cu buletinul sau C.I. a unor rude sau prieteni şi voteaza pentru aceştia pe fondul neatenţiei membrilor din biroul secţiei de votare.