Sub un baldachin de flori de cireş, gheişele păşesc graţios pe o scenă, în cadrul unui spectacol organizat de peste 150 de ani în oraşul Kyoto din Japonia pentru a sărbători sosirea primăverii, relatează vineri AFP, potrivit Agerpres.
Îmbrăcate în kimonouri albastre împodobite cu modele florale, dansatoarele se mişcă şi se învârt la unison în faţa a sute de spectatori veniţi să asiste la tradiţionalul "Miyako Odori" - sau "dansul capitalei" - în fosta capitală imperială a Japoniei.
"Aşa cum florile de cireş înfloresc când se apropie primăvara, Miyako Odori este o tradiţie de primăvară la Kyoto", a declarat pentru AFP Kyoko Sugiura, directoarea Yasaka Nyokoba Gakuen, o şcoală de gheişe din districtul Gion.
Gheişele, numite geiko în Kyoto, şi ucenicele lor, maiko, s-au gătit în costume elaborate şi şi-au fluturat evantaiele cu ocazia Miyako Odori, lansat în 1872.
În limba japoneză, cuvântul gheişă înseamnă 'persoană a artelor", o femeie sau un bărbat instruit în artele tradiţionale ale spectacolului.
În gândirea populară din afara Japoniei, gheişele sunt adesea asociate curtezanelor, însă activitatea lor - stăpânirea formelor de artă antice şi rafinate - nu are nicio legătură cu vânzarea de servicii sexuale.
Spectacolele lor sunt în general intime şi private, având loc în localuri de lux care nu acceptă clienţi noi. "De aceea, această lume este adesea percepută ca fiind foarte exclusivistă", a subliniat Sugiura.
"Miyako Odori este un spectacol de o oră în timpul căruia gheişele şi maiko au ocazia să prezinte artele pe care le practică zilnic", a adăugat ea.
Tradiţie în declin
Miyako Odori a apărut la scurt timp după organizarea primei expoziţii naţionale a Japoniei la Kyoto - o iniţiativă menită să revitalizeze oraşul vestic după mutarea capitalei la Tokyo, în 1869.
De atunci, formatul spectacolului s-a schimbat foarte puţin, a explicat Kyoko Sugiura, chiar dacă muzica şi mişcările de dans evoluează uneori.
Conform Mariei Superata, expertă în gheişe, acest spectacol "reuneşte toate formele de arte tradiţionale care pot fi văzute în Japonia".
"De exemplu, elemente de kabuki (teatru clasic japonez), elemente de dans tradiţional. Ele trebuie să joace, să cânte, să cânte la instrumente - este un spectacol complet. Asta face ca acest spectacol să fie atât de special", a explicat ea.
Însă, numărul gheişelor, care mult timp şi-au câştigat existenţa performând pentru elita bogată a Japoniei, este în scădere.
Maria Superata a declarat că puţini tineri japonezi îşi doresc astăzi să ducă o viaţă care necesită o disciplină riguroasă şi un program foarte strict. "În zilele noastre, tinerii japonezi (...) nu mai sunt la fel de interesaţi de arta tradiţională şi de kimono", a declarat ea.
Comentează