Atacurile executate de Iran folosind rachete și drone, ca reacție la acțiunile militarilor americani și israelieni, s-au îndreptat nu numai spre obiective militare, ci și spre infrastructura civilă din națiunile Golfului Persic, relatează Mediafax.
Atacurile iraniene
Reprezentanții guvernului iranian neagă public implicarea în agresiuni împotriva statelor învecinate. Conform spuselor lui Ali Larijani, figură prominentă în conducerea de la Teheran, acțiunile militare vizează strict facilități americane privite drept „pământ al SUA”, nu teritoriile care le găzduiesc, scrie Il Post.
Realitatea din teren contrazice însă aceste afirmații.
Proiectile și aparate de zbor fără pilot (drone) au lovit construcții civile situate la mare distanță de bazele militare ale Statelor Unite. Bucăți din drone au fost descoperite chiar lângă repere celebre, cum ar fi hotelul Burj Al Arab din Dubai.
Explicația
Scopul central pare a fi destabilizarea unei zone extinse din Orientul Mijlociu. Atunci când conflictul încetează să fie privit ca o dispută restrânsă între Teheran, Israel și Washington, transformându-se într-o criză regională, cerințele pentru o reglementare diplomatică urgentă se intensifică.
Atacarea țărilor care adăpostesc baze militare americane transmite și un semnal politic puternic. Practic conducerea iraniană le percepe ca fiind excesiv de aliniate cu interesele americane ori insuficient de vocale împotriva operațiunilor desfășurate de SUA și Israel.
O rațiune practică justifică și aceste acțiuni. Israelul posedă un sistem defensiv antiaerian și antirachetă de înaltă performanță, capabil să neutralizeze majoritatea amenințărilor. Comparativ, națiunile precum Emiratele Arabe Unite, Qatar sau Bahrain se află la distanțe mai mici geografic și prezintă, în anumite situații, vulnerabilități mai ridicate.
Lovirea acestor state permite obținerea unor rezultate vizibile imediat. Se pot observa coloane de fum deasupra parcurilor industriale, evacuarea vizitatorilor din unități hoteliere și anularea curselor aeriene. Ecourile în mass-media pot declanșa îngrijorare globală și pot forța comunitatea internațională să solicite urgent încetarea focului.
În deceniile recente, țările din Peninsula Arabică au devenit hub-uri critice pentru comerțul internațional, aviație și circuite financiare. Întreruperea funcționării aeroporturilor din Dubai sau a activității portuare locale produce unde de șoc care depășesc cu mult frontierele naționale.
De asemenea, chiar și amenințările speculative privind siguranța navigației prin strâmtoarea Hormuz pot destabiliza piețele energetice internaționale. Se periclitează livrările de petrol și transportul mărfurilor. Prin vizarea acestor centre economice vitale, Iranul mărește amploarea mondială a disputei.
Această abordare comportă însă riscuri semnificative
Agresiunile au stimulat o mai strânsă colaborare militară și politică între monarhiile arabe din Golf și Administrația americană. Ele pot duce chiar și la o normalizare accelerată a relațiilor cu Israelul.
Convertirea vecinilor în dușmani declarați riscă să îngusteze și mai mult izolarea internațională a Iranului într-o perioadă de vârf al crizei. Deși potențialul militar al țărilor arabe nu rivalizează cu cel al SUA sau Israelului, deschiderea unui front regional extins ar îngreuna considerabil ecuațiile strategice ale conducătorilor de la Teheran.
Vizarea țintelor civile din monarhiile Golfului nu apare deloc ca o acțiune accidentală, ci ca element al unei tactici ce îmbină avantajele tactice militare, manipularea mediatică și șantajul economic.
Comentează