Rusia le-a transmis joi din nou statelor occidentale că respinge orice desfăşurare a unor trupe ale acestora pentru menţinerea păcii în Ucraina şi le-a asigurat pe de altă parte că, la fel precum China, nu are niciun interes faţă de Groenlanda, după ce preşedintele american Donald Trump a invocat o ameninţare rusă şi chineză pentru a justifica dorinţa sa de a anexa această insulă care este un teritoriu autonom danez, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Reacția Moscovei
Rusia consideră inacceptabil ca Occidentul să pretindă că Rusia şi China ameninţă Groenlanda, iar criza din jurul acestui teritoriu arată inconsecvenţa Occidentului în implementarea aşa-numitei ordini "bazate pe reguli", a afirmat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
"Ei au venit mai întâi cu ideea că există acolo nişte agresori, iar apoi că sunt pregătiţi să protejeze pe cineva de aceşti agresori", a remarcat Zaharova, referindu-se la afirmaţiile lui Trump că Rusia sau China ar ameninţa securitatea Groenlandei. Această situaţie, a continuat ea, "demonstrează cu o acuitate deosebită inconsecvenţa aşa-numitei "ordini mondiale bazate pe reguli" construită de Occident". "Suntem solidari cu poziţia Chinei asupra referirilor inacceptabile la vreo activitate a Rusiei şi Chinei în jurul Groenlandei ca motiv al escaladării actuale", a indicat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.
Șantajul SUA
Pe de altă parte, ea a menţionat că Rusia consideră "pur şi simplu inacceptabil limbajul de şantaj şi ameninţare" faţă de Cuba al preşedintelui Trump, care a cerut acestei ţări să încheie o înţelegere cu SUA "înainte să fie prea târziu".
Tot inacceptabilă rămâne pentru Rusia desfăşurarea unor trupe străine în Ucraina după un eventual acord de pace, trupe care vor fi considerate ţinte legitime, a reafirmat reprezentanta MAE rus. Zaharova a estimat că, deşi statele occidentale, menţionând în special Regatul Unit, ştiu foarte bine că Rusia nu va accepta o asemenea desfăşurare, aceste ţări insistă să trimite trupe în Ucraina pentru a submina procesul de pace impulsionat de Trump.
Decizia "Coaliţiei de Voinţă"
Cele 35 de state membre ale "Coaliţiei de Voinţă", majoritatea ţări europene susţinătoare ale Ucrainei în războiul cu Rusia, au convenit pe 6 ianuarie la Paris asupra desfăşurării unei forţe multinaţionale în Ucraina şi monitorizării sub "leadership-ul" SUA a unei potenţiale încetări a focului, de îndată ce un tratat de pace, încă foarte ipotetic, va fi încheiat cu Rusia, de al cărei acord depinde însă implementarea garanţiilor de securitate occidentale pentru Ucraina schiţate de respectiva coaliţie.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au semnat după reuniunea de la Paris o declaraţie de intenţie despre desfăşurarea unor trupe de menţinere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de pace. Conform planului franco-britanic, "după încetarea focului, Regatul Unit şi Franţa vor crea centre militare în toată Ucraina şi vor construi facilităţi securizate pentru arme şi echipamente militare, pentru a răspunde nevoilor de apărare ale Ucrainei", a declarat Starmer. La rândul său, Macron a spus după reuniunea de la Paris că, de asemenea după încetarea focului, "câteva mii" de soldaţi francezi ar putea fi desfăşuraţi în Ucraina.
Comentează