Consumul mediu net zilnic pe locuitor a fost constituit, în anul 2018, în proporţie de 60,1% din produse de origine vegetală şi de 39,9% din produse de origine animală, conform cercetării statistice "Disponibilităţile de consum ale populaţiei în anul 2018", realizată de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit INS, cele mai mari ponderi în consumul mediu net zilnic pe cap de locuitor le-au avut laptele şi produsele din lapte (30,6%), legumele şi produsele din legume (17,0%), cerealele şi produsele din cereale (16,1%), fructele şi produsele din fructe (10,6%), cartofii (9,5%) şi carnea şi produsele din carne (7,2%); aceste şase grupe de produse au reprezentat peste 90% din consumul mediu net zilnic pe locuitor.
În anul 2018, o persoană a consumat, în medie pe zi, 2.315 grame alimente, mai mult cu 85 grame faţă de anul precedent, din care: 1.391 grame (+57 grame faţă de anul precedent) alimente de origine vegetală şi 924 grame alimente de origine animală (+28 grame faţă de anul precedent).
Conform INS, calitatea consumului mediu net zilnic este evidenţiată prin conţinutul în calorii şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Pentru realizarea funcţiilor vitale, organismul are nevoie de energie (calorii) şi factori nutritivi (proteine, lipide, glucide). Producerea de energie necesară organismului uman se realizează, în special, prin consumul de glucide şi lipide, proteinele având un rol deosebit în creştere. Conform unor studii referitoare la nutriţie, proporţia substanţelor nutritive într-o raţie
calorică echilibrată (pentru adultul sănătos) trebuie să fie de: 10 - 15% (13% în medie) proteine; 25 - 30% (28% în medie) lipide; 55 - 65% (60% în medie) glucide.
Având în vedere aceste limite, consumul mediu zilnic de calorii pe locuitor în anul 2018 poate fi considerat echilibrat şi s-a situat: - peste medie la proteine; proporţia caloriilor provenite din proteine în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 13,6%; peste medie la lipide, depăşind uşor limita superioară; proporţia caloriilor provenite din lipide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 30,9%; sub medie la glucide; proporţia caloriilor provenite din glucide în consumul mediu zilnic de calorii a fost de 55,5%.
Studiul arată că, în 2018, comparativ cu 2017, consumul mediu anual pe locuitor a înregistrat atât scăderi, cât şi creşteri la grupele de produse de origine vegetală. Astfel, consumul mediu anual de cereale şi produse din cereale (în echivalent boabe) pe locuitor, a înregistrat o scădere de 2,8 kg, faţă de anul precedent. Atât consumul mediu anual de grâu şi secară şi produse din grâu şi secară (în echivalent boabe) pe locuitor, cât şi consumul mediu anual de porumb şi produse din porumb (în echivalent boabe) pe locuitor, au înregistrat scăderi de 1,4 kg, respectiv de 1,3 kg.
Comparativ cu anul precedent, consumul mediu anual de orez, pe locuitor, a scăzut cu 0,1 kg. Consumul mediu anual de legume, produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe şi pepeni, pe locuitor, a înregistrat o creştere, de 14,4 kg, faţă de anul precedent. Această evoluţie s-a datorat creşterii consumurilor medii anuale pe locuitor de: tomate (+3,8 kg), ceapă uscată (+2,8 kg), varză (+1,9 kg), leguminoase boabe (+1,7 kg), pepeni (+1,3 kg), alte legume (+1,3 kg), rădăcinoase comestibile (+1,1 kg), castraveţi (+0,8 kg), ardei (+0,7 kg) şi usturoi uscat (+0,1 kg). S-au înregistrat scăderi ale consumurilor medii anuale, pe locuitor la: mazăre verde (-0,7 kg) şi fasole verde (-0,4 kg).
Consumul mediu anual de cartofi, pe locuitor, a scăzut cu 1,1 kg în 2018, comparativ cu anul precedent. Consumul mediu anual de fructe şi produse din fructe (în echivalent fructe proaspete), pe locuitor, a crescut (+14,7 kg) în 2018, comparativ cu anul precedent, în principal datorită creşterii consumului mediu anual pe locuitor, de mere (+5,4 kg), prune (+2,3 kg), diverse fructe indigene (+2,0 kg), cireşe-vişine (+1,7 kg) şi struguri (+0,6 kg). Scăderi ale consumului mediu anual pe locuitor s-au înregistrat la piersici-nectarine (-1,2 kg).
Consumul mediu anual al tuturor componentelor grupei diverse fructe indigene (nuci, caise-zarzăre, pere şi alte fructe indigene) a fost în creştere. La categoria fructe meridionale şi exotice faţă de anul precedent s-au înregistrat creşteri la consumul mediu anual, pe locuitor, cu 3,9 kg
În ceea ce priveşte consumul mediu anual de zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat) pe locuitor, acesta a scăzut cu 0,3 kg în anul 2018 comparativ cu anul 2017. Consumul mediu anual de grăsimi vegetale, pe locuitor, a scăzut comparativ cu anul precedent.
Consumul mediu anual de uleiuri vegetale, pe locuitor, a crescut cu 0,2 kg în anul 2018 comparativ cu anul precedent, iar consumul mediu anual de margarină, pe locuitor, a scăzut cu 0,7 kg în anul 2018 comparativ cu anul precedent.
De asemenea, consumul mediu anual de produse de origine animală, pe locuitor, a înregistrat atât creşteri, cât şi scăderi la majoritatea componentelor. Consumul mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile (în echivalent carne proaspătă), pe locuitor, a crescut cu 5,2 kg.
Evoluţia componentelor consumului mediu anual de carne, produse din carne şi organe comestibile se prezintă astfel: s-au înregistrat creşteri ale consumurilor medii anuale, pe locuitor, la carne şi produse din carne de porcine (+2,2 kg), de pasăre (+2,0 kg), de bovine (+0,3 kg) şi la alte feluri de carne (+1,0 kg). Scăderi s-au înregistrat la consumul mediu anual, pe locuitor, de organe comestibile (-0,2 kg) şi la cel de carne şi produse din carne de ovine - caprine (-0,1 kg). Consumul mediu anual, pe locuitor, de peşte şi produse din peşte (în echivalent peşte proaspăt) a crescut cu 0,4 kg faţă de anul 2017.
Consumul mediu anual, pe locuitor, de lapte şi produse din lapte, în echivalent lapte de 3,5% grăsime (exclusiv unt) a crescut cu 6,7 litri în anul 2018. Consumul mediu anual, pe locuitor, de ouă a scăzut cu 19 bucăţi faţă de anul precedent.
INS: Românii au consumat în 2018 mai multe produse de origine vegetală
Explorează subiectul
Articole Similare

176
Breaking | România scapă de retrogradare - Agenţia de rating Fitch menţine ratingul de țară la BBB-, perspectivă negativă
176

538
Bogdan Ivan, ultimele precizări după scandalul cu tichetele de masă ale angajaților CE Oltenia: Decizia e la Ilie Bolojan
538

997
Decizie radicală: Un oraș turistic de lângă România interzice vânzarea de alcool după ora 20.00
997

2.001
'Va fi mai rău ca în 2008' - Economistul Radu Georgescu, previziune sumbră: 'România va fi ca Grecia în 2010-2014'
2.001

1.461
Ministrul Dragoş Pîslaru ia apărarea premierului: "Nu Bolojan a dus România în gard. România a fost dusă în gard ca rezultat al strategiei economice geniale a guvernelor conduse de economistul nostru minune de la Buzău"
1.461

15
Suedia acordă Ucrainei un al treilea pachet PURL în valoare de 100 de milioane de dolari
15

63
Ludovic Orban: Recesiunea tehnică nu trebuie să panicheze pe nimeni; e rezultatul a 4 ani de trend descendent al economiei
63

2.676
Economistul Cristian Păun a tradus cifrele INS: Ce înseamnă recesiunea tehnică, care sunt implicațiile, cum și când se poate ieși?
2.676

59
Americanii suportă majoritatea tarifelor comerciale impuse de Donald Trump, arată un studiu economic
59

34
SUA autorizează cinci giganţi petrolieri să reia operaţiunile în Venezuela
34

17
Super anunță semnarea achiziției operațiunilor Maxbet din România și Malta
17

4.429
Traian Băsescu are soluția. Cum poate să iasă România din criză: 'Partidele nu au specialiști. Nu e o palmă venirea fondului'
4.429

3.553
Rareș Bogdan îl atacă în termeni duri pe Ilie Bolojan după intrarea României în recesiune: „Iei zece piei tot de pe calul care trage?”
3.553

















Comentează