Creșterea accelerată a populației de urs brun a creat o ruptură adâncă între cei care cer protejarea necondiționată a speciei și comunitățile care trăiesc zilnic cu teama că animalele le pot distruge gospodăriile. Autoritățile recunosc că nu au încă un plan coerent pentru reducerea conflictelor, în condițiile în care România găzduiește cea mai numeroasă populație de urs din Europa, mult peste capacitatea actuală a pădurilor. În acest context, organizațiile de mediu avansează o soluție controversată: sterilizarea controlată a exemplarelor.
Țara cu cei mai mulți urși din Europa
Numărul urșilor bruni din România continuă să urce, iar incidentele dintre oameni și animale devin tot mai frecvente. Conform datelor oficiale, efectivele sunt de câteva ori mai mari decât ar putea suporta habitatul natural rămas, ceea ce pune presiune atât pe comunități, cât și pe ecosisteme.
Potrivit informațiilor prezentate public, în România trăiesc între 10.000 și 12.000 de urși, iar numai în ultimul an autoritățile au intervenit de aproape 900 de ori pentru îndepărtarea, mutarea sau, în cazuri extreme, eutanasierea exemplarelor considerate periculoase. Situația a determinat Ministerul Mediului să anunțe măsuri suplimentare de protecție.
Ce măsuri promite statul
Guvernul a stabilit o procedură în trepte pentru situațiile în care urșii ajung în apropierea localităților. Prioritatea ar trebui să fie îndepărtarea animalului, apoi relocarea lui, iar doar în ultimă instanță intervenția letală.
„Mai întâi să fie alungat ursul respectiv, apoi să fie relocat și, în cele din urmă abia, să se facă intervenție. Am crescut amenzile foarte mult și pentru prima dată, de fapt, am și reglementat prin legislație amenda pentru hrănirea urșilor și amenda este de 30.000 de lei, plus garduri electrice care să protejeze comunitățile împotriva urșilor”, a declarat, pentru Digi24, ministrul Mediului, Diana Buzoianu.
Specialiștii atrag însă atenția că aceste măsuri tratează doar efectele, nu și cauza problemei. Ei susțin că suprafața împădurită a României nu mai poate susține densitatea actuală a populației de urs brun, estimată la de trei ori peste nivelul optim.
Centre de reabilitare, soluții limitate
Pentru gestionarea exemplarelor vulnerabile sau problematice, autoritățile au început construirea unui centru de reabilitare pe Valea Timișului, în județul Brașov, primul proiect de acest fel realizat de stat.
„Este un complex pentru creșterea, îngrijirea și reabilitarea ursului brun pe 61,18 ha, 6 compartimente și va putea găzdui 70 de exemplare, de la pui până la urși maturi. Puii, cu intenția de a-i elibera ulterior”, explică Mihai Zup, responsabil proiect în cadrul Regiei Pădurilor Kronstadt.
Până când acest centru va deveni funcțional, singurele locuri care pot primi urși răniți sau rămași fără mamă rămân sanctuarul de la Zărnești și orfelinatul de la Bălan, administrate de organizații neguvernamentale.
Propunerea controversată: sterilizarea urșilor
Activiștii pentru protecția animalelor consideră că discuția despre sărbătorirea simbolică a ursului (sărbătorit în calendare pe data de 2 februarie) este ipocrită atâta timp cât anual sunt împușcate femele, iar puii rămân fără protecție.
„Eu nu cred că avem niciun motiv să sărbătorim, din păcate, sau să sărbătorim ce? Ursoaicele împușcate și puii care au rămas orfani?! Problema trebuie rezolvată în amonte, adică prevenție, să nu se ajungă în situația asta, pentru că se pot și castra urșii”, spune Cristina Lapis, președintele Asociației Milioane de Prieteni.
Ursul brun este specie strict protejată în România, iar din 2016 vânătoarea pentru trofee a fost interzisă.
Cu toate acestea, conflictul dintre om și animal rămâne nerezolvat, iar soluțiile sunt încă la nivel de dezbatere. Fără o strategie pe termen lung, tensiunile dintre cele două tabere – apărători ai urșilor și comunități speriate – riscă să se adâncească tot mai mult.
Comentează