Lia Savonea, apărată de Viorica Costiniu în disputa privind reprezentarea puterii judecătorești
Judecătoarea Viorica Costiniu, președintele de onoare al Asociației Magistraților din România, reacționează ferm în sprijinul președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, în contextul controversei privind asumarea „Acordului pentru justiție și stabilitate instituțională”. Documentul a fost propus de Savonea la întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu președintele României, Nicușor Dan, reprezentanți ai Executivului și ai Coaliției, iar potrivit presei unii judecători ai Instanței Supreme ar fi reclamat, sub anonimat, că ar fi trebuit convocată Adunarea Generală a ÎCCJ. Costiniu respinge ferm criticile și acuză o necunoaștere a Constituției chiar în interiorul celei mai înalte instanțe: „Culmea, chiar judecători ai celei mai înalte curți habar n-au că președintele ÎCCJ este șeful puterii judecătorești, nu CSM. Nu știe să citească o Constituție”.
Președintele ÎCCJ, „șeful puterii judecătorești”
În opinia Vioricăi Costiniu, atribuția președintelui Instanței Supreme de a reprezenta puterea judecătorească este clară și nu poate fi pusă în discuție. Ea subliniază că CSM este „doar o autoritate”, și nu echivalentul puterii judecătorești: „CSM cuprinde și procurorii, astfel că nu poate reprezenta puterea judecătorească în ansamblul ei. Șeful puterii judecătorești reprezintă toate instanțele și vorbește în numele tuturor”. Costiniu remarcă faptul că Înalta Curte este o instanță dintre altele, chiar dacă se află la vârful ierarhiei, iar judecătorii săi „provin din instanțele sistemului, nu din spuma mării”. Ea deplânge apariția unor individualități care, „din vedetism”, destabilizează sistemul și oferă politicului prilejul de a-i submina importanța.
Costiniu afirmă că președintele Înaltei Curți, atunci când participă la dialog cu celelalte puteri, reprezintă întregul corp al judecătorilor, nu doar instituția pe care o conduce. „Când președintele ÎCCJ vorbește cu reprezentanții celorlalte puteri, el vorbește și reprezintă toate instanțele, nu doar ÎCCJ”, spune magistratul. Aceasta critică dur vocile anonime din interiorul instanței supreme, numindu-le „ciripitori de serviciu din anonimat”, care ar contribui la dezinformarea corpului magistraților, a opiniei publice și a politicului. În opinia sa, astfel de atacuri interne pot funcționa ca un „Cal troian” ce subminează din interior independența puterii judecătorești.
Critică la adresa judecătorilor anonimi
Tonul se înăsprește atunci când Costiniu se adresează direct judecătorilor care au contestat asumarea acordului: „La acest nivel, te-ai aștepta ca un judecător al ÎCCJ să cunoască prevederile constituționale, CEDO și jurisprudența internațională privind libertatea de exprimare și limitele ei. Altfel, dacă vorbește gura fără tine, că ești nevorbit, înseamnă că nu-ți sfințești locul pe care te afli”. Ea insistă că după „un minim de 18 ani în magistratură” ar trebui să fie limpede pentru orice judecător că președintele ÎCCJ este, ca funcție, „șeful puterii judecătorești, adică al tuturor judecătorilor”, și acuză criticile anonime că reduc prestigiul instanței supreme.
Contextul disputei privind acordul propus la Cotroceni
Controversa a izbucnit după ce Lia Savonea a confirmat că a propus „Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” fără un vot al Adunării Generale a ÎCCJ, subliniind însă că legea îi conferă atribuția de a reprezenta puterea judecătorească, iar ÎCCJ este ordonatorul principal de credite pentru instanțe. Savonea a explicat că astfel de întâlniri sunt convocate rapid, că poziția exprimată este una instituțională și că documentul conține principii de cooperare, nu norme interne. Judecători ai ÎCCJ ar fi argumentat, în schimb, potrivit g4media.ro, că Adunarea Generală trebuia convocată, invocând regulamentul instanței.
În opinia Vioricăi Costiniu, aceste dispute interne periclitează echilibrul dintre puterile statului. Ea susține că stabilitatea sistemului judiciar derivă tocmai din unitatea corpului de judecători, care, spre deosebire de puterile legislativă și executivă, nu este supusă vremelniciei: „Vremelniciei celor care compun celelalte două puteri i se opune stabilitatea corpului de judecători, care formează un corp unic, unitar”. Costiniu își încheie mesajul cu o admonestare directă către criticii anonimi din Înalta Curte: „Varianta prescurtată, anonimule judecător: înapoi la carte, că ne faci tagma de râs din vârful ierarhiei instanțelor”.
Comentează