Germania: Curtea Constituţională analizează interzicerea partidului NPD

Curtea Constituţională germană examinează începând de marţi o cerere de interzicere a formaţiunii neonaziste Partidul Naţional-Democrat (Nationaldemokratische Partei Deutschlands, NPD), o procedură cu rezultat incert şi considerată de unii ineficientă pentru a lupta împotriva extremiştilor de dreapta, notează AFP, potrivit Agerpres.

Curtea Constituţională (cu sediul la Karlsruhe) a prevăzut cel puţin trei zile consecutive de audieri pentru a examina cererea depusă în decembrie 2013 de Bundesrat, însă decizia nu este aşteptată decât peste câteva luni. O tentativă precedentă de interzicere a NPD a eşuat în 2003. 

Cele 16 landuri germane, reprezentate în Bundesrat, au înaintat o cerere de interzicere a NPD, formaţiune descrisă în 2013 de serviciile secrete ca 'rasistă, antisemită şi revizionistă'. 

Într-un document de 270 de pagini, se face referire la proximitatea intelectuală între NPD şi partidul nazist NSDAP (Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei), vizibilă mai ales în raportarea sa la străini şi în antisemitismul său. 

Totodată, landurile acuză NPD că întreţine 'o atmosferă de teroare' în estul Germaniei, unde este implantat mai puternic. 

'Întrucât NPD, prin obiectivele şi comportamentul membrilor săi, vrea să destabilizeze şi să răstoarne ordinea liberal-democratică, intenţionând să facă acest lucru în mod agresiv şi combativ prin activităţile sale politice, el este (...) anticonstituţional', argumentează Bundesratul în cererea sa. 

Interzicerea de partide politice constituie un subiect sensibil în Germania, unde se menţine încă vie amintirea reprimării disidenţilor sub regimurile nazist şi comunist. Numai două partide au fost interzise în Germania după 1945: SRP, un moştenitor al partidului nazist, în 1952, apoi Partidul Comunist German (KPD), în 1956. 

Ideea interzicerii NPD, creat în 1964 mai ales de foşti membri ai partidului nazist, a reapărut după descoperirea în 2011 a organizaţiei Clandestinitatea Naţional-Socialistă (NSU), ai cărei membri, apropiaţi de NPD, sunt acuzaţi de asasinarea a zece persoane, majoritatea de origine turcă, între 2000 şi 2006. 

Guvernul condus de Angela Merkel a renunţat să se alăture cererii înaintate de Bundesrat, deşi consideră NPD 'antidemocratic, xenofob, antisemit şi contrar Constituţiei', după ce o tentativă precedentă de interzicere a partidului în 2003 a eşuat, transformându-se într-un eşec pentru coaliţia SPD/Verzi aflată atunci la putere. 

Curtea Constituţională a estimat în 2003 că nu poate lua o decizie atât timp cât informatori ai serviciului de informaţii interne (Bundesamt für Verfassungsschutz) se aflau în rândurile conducerii NPD. Judecătorii au considerat că exista un risc prea mare ca aceşti informatori să fi acţionat ca agenţi provocatori şi să fie determinat NPD să încalce Constituţia. 

De altfel, în martie 2015 Curtea a cerut Bundesratului să 'dovedească în mod corespunzător' că informatorii au fost 'deconectaţi', NPD mizând tocmai pe argumentul supravegherii de către serviciile secrete pentru a face să eşueze procedura. 

Aflat în dificultate financiară, după ce în februarie 2013 i-au fost tăiate subvenţiile, NPD mai este reprezentat într-un singur parlament regional, în landul estic Mecklenburg-Pomerania Occidentală, iar la alegerile legislative din 2013 a obţinut un scor de doar 1,3%. 

Deşi riscantă procedural, interzicerea NPD este totuşi justificată politic, consideră unii jurişti şi asociaţii de luptă împotriva extremiştilor de dreapta. 

Unii oponenţi ai interdicţiei argumentează însă că o asemenea procedură ar fi devenit caducă, dat fiind că situaţia politică din Germania s-a modificat, prin apariţia mişcării islamofobe Pegida sau susţinerea tot mai mare de care se bucură partidul populist Alternativa pentru Germania (Alternativa für Deutschland, AfD), în contextul temerilor legate de afluxul a peste 1 milion de migranţi în 2015.