Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 850 milioane lei, respectiv 0,04% din PIB faţă de deficitul de 11,01 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025, anunţă Ministerul Finanţelor. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, susține că acest execedent vine pe seama sacrificării investițiilor și a faptului că Executivul nu a plătit facturile restante.
Măsurile lui Ilie Bolojan încep să producă efecte serioase: Se întâmplă prima oară, după 7 ani
Câciu: Raportăm excedent marginal, pe seama sacrificării investițiilor
”Excedent marginal pe seama sacrificării investițiilor!
Sau, mai bine zis, a neplătii facturilor din investitii aflate în stoc!
Nu este un moment de euforie, din contră, ar trebui să ne îngrijoreze faptul că, în anul în care ne propunem să avem investiții de 164 mld lei, începem cu o scadere an la an a volumului acestora. (3,6 mld in ian. 2026 fața de 5,3 mld în ian 2025).
Ar trebui să ne îngrijoreze mai ales din cauza faptului că, până la 31 august 2026, doar facturile de investiții pe PNRR ar trebui să fie peste 56 mld lei. Asta ar însemna să ai un minim 7 mld lei la investitii, in medie, pe lună.
Interesantă e partea de venituri cu crestere an la an de aproape 18%.
Ar trebui să bucure faptul că, aparent, exista o crestere a ponderii în PIB.
Asta dacă nu cumva inflația este mult mai mare decât cea de 9,6% si de fapt este cu 2 cifre, in jurul unui 14%-15%.
Lipsa de corelare se vede intre crestere an la an la TVA si cea de la accize(in timp ce acciza este fixa, TVA urmeaza valoarea bunului sau serviciului) pentru ca ambele au crescut ca impozit/taxa anul trecut cu cca 12-13%
Vom vedea în execuțiile viitoare....
Oricum, păcat că nu s-au plătit toate facturile restante și că raportăm excedent marginal pe seama sacrificării investitiilor.”, scrie Adrian Câciu.
Ministerul de Finanțe raportează excedent bugetar, prima oară după 7 ani
Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 850 milioane lei, respectiv 0,04% din PIB faţă de deficitul de 11,01 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025, anunţă Ministerul Finanţelor. Este prima execuţie din ultimii şapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019. Veniturile totale au însumat 55,12 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în creştere cu 17,9%, în timp ce cheltuielile totale au fost în sumă de 54,27 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în scădere faţă de aceeşi perioadă a anului precedent cu 6%.
”Execuţia bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, faţă de deficitul de 11,01 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025. Este prima execuţie din ultimii şapte ani cu excedent bugetar în luna ianuarie, precedentul fiind înregistrat în 2019. Această evoluţie reflectă o consolidare fiscală bazată pe o colectare mai bună şi o gestionare riguroasă a cheltuielilor publice”, informează Ministerul Finanţelor.
Veniturile totale au însumat 55,12 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în creştere cu 17,9% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 0,25 puncte procentuale, din care 0,22 pp provin din veniturile curente - cu precădere impozit pe salarii şi venit, precum şi TVA.
„Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficienţa măsurilor de lărgire a bazei de impozitare şi a disciplinei financiare. Este esenţial că am reuşit să creştem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menţinut un control strict asupra cheltuielilor curente. Aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în acelaşi timp, cu moderaţie şi responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menţinută pe tot parcursul anului, inclusiv prin bugetul pe 2026, pe care îl vom finaliza curând. Prioritatea noastră rămâne managementul eficient al finanţelor publice şi asigurarea surselor de creştere în economie, atât prin implementarea pachetului de măsuri de relansare, cât şi prin finanţarea investiţiilor din fonduri europene şi PNRR, care reprezintă motorul de creştere sustenabilă a economiei româneşti”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 9,02 miliarde lei, înregistrând o creştere de 31,4% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+59,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora. Totodată, o evoluţie pozitivă au fost consemnată şi în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (13,7%) - peste dinamica fondului de salarii din economie (6,1%). Evoluţia acestei categorii de venituri este influenţată de efectul de bază generat de eliminarea facilităţilor fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator începând cu 1 ianuarie 2025.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 18,46 miliarde lei, în creştere cu 8,2% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Dinamica acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, inclusiv un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat faţă de cel realizat în ianuarie 2025.
Încasările nete din TVA au înregistrat 13,06 miliarde lei, în creştere cu 23,9% (an/an). Dinamica a fost influenţată de acelerarea încasărilor brute din TVA (25% an/an), pe fondul modificărilor cotelor de TVA, prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi lună a anului trecut (4,73 miliarde lei în ian 2026, comparativ cu 3,76 miliarde lei în ian 2025).
Veniturile din accize au însumat 3,67 miliarde lei, consemnând o creştere de 7% (an/an), susţinută de evoluţiile pozitive ale încasărilor din accize pentru produsele energetice (+11,7%) şi pentru produsele din tutun (3,3%). Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 5,21 miliarde lei, în creştere cu 28,2%. Acestea includ şi sumele din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 2,28 miliarde lei, în creştere cu 33,9% (an/an).
Cheltuielile totale au fost în sumă de 54,27 miliarde lei în luna ianuarie 2026, în scădere faţă de aceeşi perioadă a anului precedent cu 6% (an/an). De asemenea, exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, acestea au înregistrat o scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de ianuarie 2025, de la 3% din PIB la 2,7% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 13,54 miliarde lei, în scădere cu 470 milioane lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum şi a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal şi-au menţinut la acelaşi nivel, respectiv 0,7% din PIB.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 6,51 miliarde lei, în scădere cu 11,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont că în ianuarie 2025 au fost plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sume pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate restante din anul 2024.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 3,54 miliarde lei, în scădere cu 7,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 22,74 miliarde lei în creştere cu 2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 710 milioane lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători.
Alte cheltuieli au fost de 780 milioane lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, şi alte despăgubiri civile.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 2,4 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi cadrului 2021-2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 3,62 miliarde lei, din care 72,22% reprezintă valoarea plăţilor pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanţate din sumele reprezentând asistenţă financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum şi cele finanţare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
Comentează