Adrian Chesnoiu a fost condamnat, prin hotărâre pronunțată miercuri, 4 martie 2026, la 4 ani de închisoare în dosarul în care era acuzat că ar fi intervenit pentru divulgarea subiectelor unor concursuri de angajare din sistemul agricol și pentru favorizarea unor candidați. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termenul legal.
Patru ani de închisoare, după contopirea pedepselor
Instanța a stabilit pentru fostul ministru pedepse de 1 an de închisoare pentru patru fapte de instigare (în forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, iar pentru instigare la abuz în serviciu a aplicat 2 ani și 8 luni. După contopire și aplicarea sporului, a rezultat pedeapsa de 4 ani de închisoare.
Pe lângă pedeapsa principală, instanța a dispus și interzicerea exercitării dreptului de a fi ales și a dreptului de a ocupa funcții care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, ca pedeapsă complementară, aplicată la pedeapsa rezultantă.
Statul își recuperează banii: 50.995 lei către Ministerul Agriculturii
În latura civilă, instanța a admis acțiunea formulată de Ministerul Agriculturii și a obligat inculpatul la plata sumei de 50.995 lei, reprezentând cheltuieli salariale efectuate de instituție într-o perioadă indicată în hotărâre, sumă ce urmează să fie actualizată cu inflația și dobânda legală. Componenta de prejudiciu și măsurile asigurătorii au fost menționate și în comunicările anterioare ale DNA privind dosarul.
Instanța a menținut și măsuri asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală, asupra unor sume indisponibilizate, pentru garantarea recuperării prejudiciului.
Ce se întâmplă cu ceilalți inculpați din dosar
În același dosar, instanța a pronunțat soluții și pentru ceilalți inculpați: pentru unul dintre ei a rezultat 2 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere (cu obligații specifice și muncă în folosul comunității), iar pentru alți inculpați au fost stabilite pedepse de 1 an cu suspendare și termene de supraveghere, în funcție de rolul reținut în cauză.
În cazul unuia dintre beneficiari, instanța a dispus și confiscarea produsului infracțional, respectiv salariul net încasat, în cuantumul indicat în hotărâre.
Dosarul „subiectelor de concurs”: acuzațiile inițiale
Cauza a fost trimisă în judecată de DNA, care a susținut că, în perioada februarie–aprilie 2022, Chesnoiu ar fi determinat o persoană din subordine să furnizeze subiecte de concurs, care ar fi ajuns apoi la candidați „agreați”, iar într-un caz ar fi existat intervenții pentru promovare.
Potrivit anchetatorilor, fostul ministru este suspectat pentru comiterea a patru infracțiuni „de instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite, și a- infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit”.
În cadrul rechizitoriului formulat, procurorii notează că „în perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022, inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze inculpatului Răducan Andrei-Cristian (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene”.
De asemenea, potrivit sursei citate, subiectele respective ar fi ajuns ulterior la candidații „agreați”, respectiv Sandu Aurel, Corobea Mihai-Cosmin, Pârv Mihai și Lăscaie Cătălin Ionuț. „După primirea subiectelor și promovarea probei scrise, inculpatul Lăscaie Cătălin Ionuț ar fi fost respins la proba interviului”, fiind menționat că „la intervenția directă a ministrului, în cazul candidatului Sandu Aurel, membrii comisiei ar fi fost nevoiți să-l promoveze în condițiile în care acesta nu obținuse un punctaj corespunzător”.
Hotărârea de acum poate fi atacată cu apel la completul de 5 judecători din cadrul ÎCCJ, astfel că verdictul final urmează să fie stabilit după parcurgerea căilor de atac.
Comentează