Forţa Expeditiţionară Comună (JEF) susţine menţinerea presiunii asupra Rusiei şi a sprijinului pentru Ucraina

Autor: Meilă Emilia-Alexandra

Publicat: 26-03-2026 15:16

Article thumbnail

Sursă foto: Adobe Stock

Liderii celor zece ţări care alcătuiesc Forţa Expeditiţionară Comună (JEF) au pledat joi pentru menţinerea presiunii asupra Rusiei şi pentru acordarea de sprijin financiar şi militar Ucrainei pentru a pune capăt războiului în cadrul unui summit care se desfăşoară la Helsinki, relatează EFE, conform Agerpres.

La această reuniune la nivel înalt, organizată de preşedintele finlandez Alexander Stubb, participă şefii de stat sau de guvern din Regatul Unit, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Norvegia şi Suedia, precum şi un reprezentant al Danemarcei.

"Trebuie să ne asigurăm că toate sancţiunile actuale împotriva Federaţiei Ruse sunt implementate, fără nicio relaxare a acestora deoarece aceste sancţiuni îi afectează foarte dur", a declarat prim-ministrul olandez Rob Jetten la sosirea la summit.

Potrivit lui Jetten, care a preluat conducerea guvernului în februarie, ameninţările hibride, agresiunea continuă a Rusiei şi alţi factori, precum războiul din Iran, afectează economia şi securitatea Europei.

Premierul suedez Ulf Kristersson a subliniat că una din cele mai importante chestiuni de pe agenda discuţiilor, alături de aprobarea unor noi sancţiuni, este creşterea ajutorului financiar pentru Ucraina astfel încât Kievul să îşi poată consolida apărarea.

"Toţi suntem de acord că unul dintre cele mai importante lucruri care trebuie făcute pentru Ucraina este să îi fie furnizate fondurile necesare pentru a crea o apărare pe termen lung, inclusiv apărare antiaeriană", a afirmat el.

Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a subliniat că Rusia nu este dispusă să pună capăt războiului deoarece încearcă să pună stăpânire pe cât mai mult teritoriu ucrainean posibil înainte de a începe negocierile.

"Suntem deja în al cincilea an al războiului din Ucraina şi, din păcate, nu vedem o rezolvare a războiului, în pofida eforturilor Statelor Unite şi ale comunităţii internaţionale, din cauza lipsei de voinţă a Rusiei de a ajunge la un acord', a spus Nauseda.

La rândul său, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Store a asigurat că comunitatea internaţională trebuie să crească presiunea asupra Rusiei şi să sprijine, prin asistenţă economică şi militară, "dreptul Ucrainei de a se apăra".

"Trebuie să discutăm cu toţi partenerii noştri europeni şi să le explicăm din nou că soarta şi rezultatul acestui război vor avea consecinţe pentru noi toţi", a precizat el.

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a fost de acord că Europa trebuie să sporească presiunea asupra Moscovei deoarece este "singura modalitate ca Rusia să înceteze să fie un stat agresor" şi să accepte să se aşeze la masa negocierilor.

"Şi dacă nu îi iei banii Rusiei, dacă nu faci presiuni asupra ei, curtoazia nu va funcţiona cu Rusia; pentru ei este un semn de slăbiciune", a afirmat Michal.

Michal a subliniat că Estonia este în prezent ţara NATO care cheltuieşte cel mai mult pentru apărare, după ce a crescut alocarea până la 5,4% din PIB ca urmare a războiului din Ucraina.

Pe lângă liderii prezenţi la Helsinki, era prevăzut ca la summit să participe prin videoconferinţă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi prim-ministrul Canadei, Mark Carney.

Miercuri seară, în ajunul reuniunii de la Helsinki, premierul Norvegiei a avut o conversaţie telefonică cu secretarul de stat american Marco Rubio în care i-a reamintit importanţa sprijinului american pentru Ucraina, a informat joi guvernul ţării scandinave.

"Ţările din JEF se numără printre principalii contributori pentru Ucraina atât din punct de vedere politic, cât şi militar şi civil. În discuţia cu Rubio am subliniat importanţa sprijinului transatlantic pentru Ucraina şi cât de important este el pentru securitatea Norvegiei şi a aliaţilor săi", a declarat Store într-un comunicat.

Liderul norvegian i-a transmis, de asemenea, lui Rubio îngrijorarea sa faţă de situaţia din Iran.

Referitor la conflictul din Orientul Mijlociu, premierul norvegian a primit în mod pozitiv "semnalele că Statele Unite şi Iranul au început discuţii pentru a găsi o soluţie".

"Am subliniat că o escaladare ar putea avea consecinţe grave atât în regiune, cât şi la nivel global", a adăugat Store.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
București
Temperatură19°C
Variabil
România
Vânt2km/h
Citește
mai multe
Articole Similare
Parteneri