Agricultura românească intră într-o zi decisivă. Astăzi fermierii se mobilizează pentru proteste de amploare în Piața Victoriei, acuzând Guvernul Bolojan că împinge exploatațiile agricole spre faliment prin politici fiscale pe care le consideră nerealiste și sufocante.
Proteste la fereastra lui Bolojan
Nemulțumirile acumulate în ultimele luni se transformă, astăzi, în acțiuni de stradă. Organizațiile de fermieri avertizează că, în lipsa unor măsuri urgente din partea Executivului, sectorul agricol riscă un blocaj generalizat.
Zeci de ferme sunt deja afectate de executări silite, iar multe altele se află în pragul insolvenței, pe fondul costurilor ridicate de producție și al prețurilor foarte mici de valorificare, potrivit publicației 7 Media.
În mediul rural, măsurile de austeritate promovate de Guvern sunt percepute ca o lovitură directă asupra traiului fermierilor. Aceștia susțin că deciziile sunt luate strict contabil, fără a ține cont de specificul agriculturii, un domeniu dependent de vreme, de cicluri lungi de producție și de riscuri greu de controlat.
Dacă discuțiile anunțate cu autoritățile nu duc la soluții concrete, agricultorii spun că sunt pregătiți să escaladeze protestele, inclusiv prin blocarea drumurilor naționale și a punctelor de frontieră, pentru a forța statul să trateze securitatea alimentară ca obiectiv strategic.
Ștefan Muscă, fermier din județul Giurgiu și președinte al Sindicatului Fermierilor Patrioți, declară la Antena 3 că protestul de astăzi este autorizat și că agricultorii vin cu tractoarele la București.
Ce cer fermierii
Principala sursă a tensiunilor este pachetul de măsuri fiscale adoptat recent. Agricultorii solicită modificări rapide și punctuale, printre care:
• Eliminarea „taxei pe stâlp” – taxarea construcțiilor speciale este considerată un obstacol major pentru investiții și modernizare;
• Reducerea presiunii fiscale – fermierii cer scutiri și facilități care să compenseze pierderile mari din ultimul an;
• Acces la finanțare românească – o revendicare centrală este crearea unei bănci pentru agricultură, cu capital de stat, care să ofere credite cu dobânzi subvenționate și să reducă dependența de instituțiile financiare străine.
Problemele care au dus la revoltă
Asociațiile agricole reclamă întârzieri semnificative în plata subvențiilor, deși documentele de calamitate au fost deja depuse la autoritățile locale. Chiar dacă seceta și fenomenele meteo extreme din 2025 au fost recunoscute oficial, banii necesari pentru relansarea lucrărilor agricole în 2026 nu au ajuns la fermieri.
Lipsa lichidităților paralizează activitatea multor exploatații, care nu mai pot cumpăra semințe, îngrășăminte sau combustibil pentru campania de primăvară.
În același timp, agricultorii semnalează un dezechilibru tot mai accentuat: cheltuielile cresc constant, în timp ce prețurile cerealelor au coborât la niveluri comparabile cu cele de acum 15 ani. Fără un preț minim garantat, producătorii locali devin vulnerabili în fața marilor traderi internaționali, iar agricultura își pierde rapid rentabilitatea.
Pe acest fond, tot mai mulți fermieri mici spun că iau serios în calcul să renunțe la terenuri și la activitatea agricolă începând din 2026, considerând că menținerea fermelor nu mai este sustenabilă economic.
Comentează