Exploziile de la Nord Stream: Rusia sugerează că Suedia are 'ceva de ascuns'

Rusia s-a întrebat joi dacă Suedia are 'ceva de ascuns' în legătură cu exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream anul trecut, în timp ce a criticat Stockholmul pentru că nu a împărtăşit informaţii în cadrul investigaţiilor în curs cu privire la aceste deflagraţii, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Autorităţile suedeze şi daneze cercetează patru spărturi în conductele Nord Stream 1 şi 2 care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică şi care au devenit un punct fierbinte în criza ucraineană.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat că refuzul Suediei de a colabora cu procurori ruşi a fost 'derutant' şi a spus că Moscova are dreptul să cunoască detaliile anchetei privind exploziile, produse în septembrie trecut.

Moscova a propus Suediei organizarea unei anchete comune asupra exploziilor, în urma cărora trei din cele patru linii ale conductelor de gaze Nord Stream 1 şi 2 ar putea fi scoase definitiv din uz. Însă atât Suedia, cât şi Danemarca au respins ideea participării Rusiei la această anchetă.

În cursul conferinţei sale de joi la MAE rus, Maria Zaharova a sugerat că ar fi existat motive pentru o astfel de decizie.

'Poate că anchetatorii ruşi, desfăşurând o anchetă obiectivă, ar fi putut ajunge la o concluzie incomodă... despre cine a comis acest act de sabotaj, de terorism. Despre cine a gândit asta şi cine a pus în practică', a afirmat ea.

Suedia, susţine Zaharova, 'ascunde' fapte descoperite în cadrul anchetei, insistând că autorităţile suedeze 'au ceva de ascuns'.

Suedia şi alţi anchetatori europeni afirmă că atacurile au fost comise în mod deliberat, dar nu au spus cine cred ei că este responsabil.

Fără a prezenta dovezi, Moscova a acuzat Occidentul de sabotaj, atribuindu-i responsabilitatea pentru aceste explozii.

Construcţia Nord Stream 2, concepută pentru a transporta gaz rusesc spre Germania, a fost finalizată în septembrie 2021, dar acest gazoduct nu a fost niciodată dat în exploatare, după ce Berlinul a renunţat la certificarea sa cu doar câteva zile înainte ca Moscova să-şi trimită trupele în Ucraina în februarie.