După recolte abundente, Europa se confruntă cu o criză de supraproducţie de cartofi, care a dus la o scădere bruscă a preţurilor, fermierii fiind primii afectaţi, transmite AFP.
La mijlocul lunii ianuarie, o movilă a apărut în faţa Adunării Naţionale Franceze: 20 de tone de cartofi au fost aruncate acolo, în semn de protest. "Ne costă mai puţin să le dăm aceşti cartofi parizienilor decât să-i depozităm aici", a explicat Denis Lavenant, venit din regiunea Yvelines, scrie Agerpres.
În Belgia, fermierii au distribuit pliante şi cartofi pe o autostradă din Flandra, denunţând scăderea preţurilor şi o piaţă slăbită de acordurile de liber schimb adoptate de Uniunea Europeană, scrie Agerpres.
Cum am ajuns aici? Sectorul european al cartofului se confruntă cu o adevărată provocare în acest an, principalul motiv fiind dezechilibrul dintre cerere şi ofertă, potrivit lui Francois-Xavier Broutin, director de afaceri economice la Comitetului Naţional Interprofesional al Cartofilor din Franţa, principalul exportator mondial.
De mai multe luni, reţeaua North-Western European Potato Growers (NEPG), care reuneşte cei patru principali producători europeni (Germania, Franţa, Belgia şi Ţările de Jos), avertizează cu privire la riscurile supraproducţiei pe continent. În aceste ţări, care reprezintă două treimi din producţia europeană, volumele recoltate în 2025 se apropie de 30 de milioane de tone, o creştere de 10% faţă de anul precedent.
"Ceea ce este neobişnuit în acest sezon este că recolta este una abundentă în toate ţările mari producătoare. Germania, principalul producător european, are cea mai bună recoltă din ultimii 25 de ani, iar Franţa a înregistrat o creştere a suprafeţei cultivate cu 10%", subliniază Broutin.
Cu toate acestea, în timp ce oferta creştea, cererea industrială slăbeşte.
Reţeaua NEPG sugerează mai multe motive: "o contracţie a pieţei cartofilor prăjiţi congelaţi" ca răspuns la creşterea tarifelor americane (care în cele din urmă au ajuns la 15%); "un euro puternic faţă de dolar", care afectează exporturile europene; şi o concurenţă sporită din partea "produselor procesate din China, India, Egipt şi Turcia".
În ultimii doi ani, potrivit aceleiaşi surse, China şi India, primii doi producători mondiali, şi-au mărit exporturile de cartofi prăjiţi congelaţi către ţările vecine de zece ori, în timp ce UE a înregistrat o scădere a exporturilor sale, cu până la 6% pentru Belgia, principalul exportator mondial de cartofi prăjiţi.
Pentru Francois-Xavier Broutin, această criză este fără îndoială una temporară, deoarece cererea globală continuă să crească. În Franţa, în special, suprafeţele au crescut prea rapid: aveam deja volumele de care vom avea nevoie în 2030 până în 2025. Recent, a fost inaugurată o facilitate de procesare lângă Dunkerque (nordul Franţei), cu o capacitate iniţială de 1.400 de tone de cartofi prăjiţi pe zi, iar alte două sunt în construcţie, în departamentele Somme şi Nord.
Deşi sectorul nu este ameninţat pe termen lung, lovitura este severă pentru producători, care văd preţurile scăzând vertiginos.
Chiar dacă majoritatea volumelor achiziţionate de industrie sunt contractate în avans (80% în Franţa), ceea ce garantează fermierilor un preţ negociat în avans, unii producători au fost puternic afectaţi de capriciile pieţei libere.
La sfârşitul anului 2025, preţurile erau încă extrem de scăzute: între 0,50 şi 4 euro pentru 100 kg, în funcţie de ţară, potrivit reţelei NEPG, care i-a întrebat direct pe fermierii europeni dacă sunt pregătiţi să "producă în timp ce pierd bani".
Două luni mai târziu, pe măsură ce se apropie sezonul de plantare (martie-aprilie), numeroase semne îi determină pe fermieri să se gândească de două ori înainte de a aloca terenuri pentru cultivarea cartofilor.
În Franţa, UNPT, principala asociaţie a producătorilor, denunţă atât un declin al agriculturii contractuale, din cauza reticenţei procesatorilor într-un context de supraproducţie, cât şi o scădere cu 25% a preţurilor contractuale.
Preţul unei tone de cartofi Fontane, unul dintre principalele soiuri cultivate, este estimat să fie în jur de 130 de euro în 2026, faţă de 180 de euro anul trecut, potrivit UNPT. Acest preţ ar putea încuraja fermierii să reducă suprafeţele cultivate. A
Comentează