Emoții mari în Europa: Laura Codruța Kovesi începe treaba la Parchetul European

O nouă instanţă menită să lupte împotriva fraudei cu fonduri UE, Parchetul European (EPPO), îşi începe anchetele marţi, cu câteva luni întârziere dar la timp pentru a supraveghea cheltuirea miliardelor de euro din planul de relansare care urmează să fie distribuite, relatează AFP.

Lansarea noului parchet nu se produce însă fără obstacole. Prevăzută iniţial să aibă loc la sfârşitul lui 2020, aceasta a trebuit să fie amânată în special pentru că cele 22 de state participante au întârziat în desemnarea procurorilor lor delegaţi. Două dintre ele nu au făcut acest lucru nici până în prezent: Slovenia şi Finlanda, informează Agerpres. 

Parchetul European, condus de fosta şefă a parchetului anticorupţie român Laura Codruţa Kovesi, va fi "complet independent faţă de Comisie, celelalte instituţii şi organe ale UE, precum şi faţă de statele membre".

Ce competenţe are Parchetul European?

Această instanţă supranaţională va avea drept sarcină anchetarea şi urmărirea în justiţie a autorilor de infracţiuni care aduc atingere bugetului UE. O putere inedită, de care nu dispunea Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF).

Parchetul European va investiga şi urmări penal frauda în materie de TVA dacă implică cel puţin două state membre şi sume de cel puţin 10 milioane de euro, corupţia sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE şi spălarea de bani.

Numai în ceea priveşte frauda transfrontalieră cu TVA, UE estimează prejudiciul la 30 până la 60 de miliarde de euro pe an. Pentru celelalte infracţiuni, estimările sunt de circa 500 de milioane de euro pe an.

Parchetul European ar urma să lucreze, potrivit estimărilor, circa 3.000 de dosare pe an.

Cine intră în componenţa EPPO?

EPPO are un nivel central, al cărui sediu se află la Luxemburg. În fruntea sa se află Laura Codruţa Kovesi, alături de un colegiu de 22 de procurori, câte unul din fiecare stat participant. Dintre cele 27 de state ale UE, singurele care nu participă la iniţiativă sunt Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

Ei au depus jurământ în septembrie şi sunt însărcinaţi să supervizeze anchetele şi urmărirea penală. Aceste activităţi sunt derulate în teren de procurorii delegaţi, în statele membre.

Cum lucrează procurorii delegaţi?

Până acum au fost numiţi 88 de procurori delegaţi în 20 de ţări, care sunt suficienţi pentru începerea activităţii, scrie AFP. În Franţa numărul lor este de patru, iar în Italia sunt 15. În Germania, numărul lor este 11 şi se află în cinci centre, la Berlin, Frankfurt, Koln, Hamburg şi Munchen.

Ei pot acţiona în toată ţara, pot organiza confiscări de bunuri, emite mandate de arestare şi declanşa urmărirea penală.

De ce este necesar EPPO?

Ţările au dificultăţi în anchetarea infracţiunilor transfrontaliere. Pentru a obţine informaţii de la alte state, ele trebuie să facă cereri de asistenţă judiciară reciprocă, care durează uneori săptămâni pentru a fi aprobate, atunci când sunt încununate de succes. Aceste demersuri nu mai sunt necesare odată cu înfiinţarea EPPO. "Putem pur şi simplu să-i telefonăm sau să-i trimitem un e-mail colegului nostru în Slovacia sau în Italia. Este o mare valoare adăugată", explică procurorul delegat german Marcus Paintinger.

EPPO este cu atât mai necesar cu cât primele fonduri din giganticul plan de redresare de 750 de miliarde de euro urmează să fie virate statelor membre în această vară, ceea ce comportă importante riscuri de fraudă, notează AFP.

Parchetul "va supraveghea foarte îndeaproape aplicarea planului NextGenerationEU de o manieră în care să se asigure că totalitatea acestor fonduri va fi utilizată pentru a ne ajuta economiile să depăşească criza", subliniază comisarul european pentru justiţie Didier Reynders.

Poate EPPO să-şi înceapă activitatea fără procurorii delegaţi sloven şi finlandez?

Da, chiar dacă acest lucru "va avea consecinţe negative asupra eficienţei muncii noastre", şi-a exprimat regretul EPPO. Laura Codruţa Kovesi a denunţat "lipsa de cooperare sinceră" a Sloveniei, ţară care preia preşedinţia Consiliului UE de la 1 iulie. Situaţia a provocat demisia ministrului sloven al justiţiei Lilijana Kozlovic săptămâna trecută, pentru a protesta împotriva respingerii de către guvernul premierului conservator Janez Jansa a două candidaturi pentru posturile de procurori delegaţi.