Emmanuel Macron va răspunde joi 'vestelor galbene' după armistițiul politic impus de incendiul de la Notre-Dame

După armistiţiul politic impus de incendiul de la catedrala Notre-Dame, preşedintele francez, Emmanuel Macron, va răspunde joi la criza "vestelor galbene'', care ies în stradă de peste cinci luni pentru a cere mai multă justiţie fiscală şi socială, informează marţi AFP potrivit Agerpres.

Şeful statului va organiza o conferinţă de presă joi, la ora 16:00, la Palatul Elysee. Această întâlnire cu jurnaliştii va fi prima din mandatul său de cinci ani, un semn al importanţei acestui eveniment extrem de aşteptat.

Anunţarea măsurilor, care urmează unei "mari dezbateri naţionale" derulată pe parcursul a două luni pentru a asculta revendicările "vestelor galbene", este percepută ca un "act II" al mandatului prezindenţial de cinci ani.

Obiectivul este de a relansa mişcarea de speranţă care l-a adus la putere în 2017 pe Macron, un preşedinte tânăr care a promis schimbarea şi se află astăzi blocat în cea mai gravă criză socială a mandatului său. Zeci de mii de "veste" demonstrează în fiecare sâmbătă în Franţa, aceste manifestaţii fiind deseori marcate de violenţe.

Popularitatea preşedintelui nu a fost niciodată atât de scăzută ca în prezent, doar 27% dintre cetăţenii francezi declarându-se mulţumiţi de preşedinte, potrivit unui sondaj de opinie Opinionway publicat sâmbătă. Aceste date survin cu mai puţin de o lună înainte de alegerile europene, în care partidul prezidenţial, primul potrivit sondajelor, este susţinut de extrema dreaptă.

Emmanuel Macron a plănuit să anunţe aceste măsuri luni, 15 aprilie, dar, în timp ce discursul său era deja pregătit pentru a fi difuzat, flăcările cuprindeau Notre-Dame din Paris, şi preşedintele a decis atunci să-şi amâne discursul.

Anunţurile pe care trebuia să le facă au ajuns însă a doua zi în presă, anihilând astfel efectul surprizei aşteptate. Macron prevede o scădere a impozitelor, în special pentru clasele de mijloc, o măsură importantă pentru ''vestele galbene'', reindexarea pensiilor mici sau desfiinţarea Şcolii Naţionale de Administraţie (ENA), acuzată de formarea de elite deconectate de la "lumea reală".

Preşedintele ar putea, de asemenea, să anunţe reducerea cheltuielilor publice, eliminarea unor lacune fiscale, dar şi "necesitatea de a lucra mai mult" pentru a finanţa scăderea impozitelor avute în vedere.

Această ultimă temă este deosebit de sensibilă şi potenţial explozivă într-un context social deja foarte degradat şi după importante manifestaţii pe care le-au provocat deja reformele Macron, cele ale Codului muncii şi în special în domeniul feroviar.

În schimb, preşedintele nu ar urma să restabilească ISF, o taxă pentru cei mai bogaţi, în timp ce "vestele galbene" cer revenirea la o mai mare "justiţie fiscală". Preşedintele a transformat ISF într-un impozit pe ''averea imobiliară'' al cărui scopul oficial este redirecţionarea economiilor către investiţii productive şi, prin urmare, ocuparea forţei de muncă, în timp ce Franţa este afectată încă de o rată a şomajului mai ridicată decât media europeană.

Din cauza incendiului de la Notre-Dame obligă, reacţiile politice au rămas timide.

Membru important al Frontului Naţional (extremă dreaptă), Nicolas Bay, a considerat ''derizorii'' anunţurile făcute.

Principalele măsuri anunţate par totuşi să îndeplinească aşteptările francezilor, potrivit unui sondaj realizat de Odoxa-Dentsu Consulting publicat joi de Le Figaro şi Franceinfo: 77% dintre francezi aprobă o scădere a impozitelor pentru persoanele care plătesc primele tranşe din impozitele pe venit, 74% reindexarea la inflaţie a pensiilor mai mici de 2.000 de euro şi 74% suspendarea închiderii şcolilor şi a spitalelor până la încheierea mandatului prezidenţial de cinci ani.