Dezinformarea străină este percepută ca o amenințare serioasă la adresa democrației europene, însă în România nivelul de îngrijorare rămâne sub media UE, arată un sondaj Eurobarometru. Doar 31% dintre români consideră manipularea informațiilor externe un risc major, comparativ cu 42% la nivel european.
Experții avertizează însă că percepția scăzută nu înseamnă vulnerabilitate redusă: lipsa de alfabetizare media, încrederea scăzută în instituții și folosirea tot mai intensă a inteligenței artificiale în propagandă pot face România mai expusă decât cred cetățenii săi.
Cazul Georgescu: momentul în care manipularea a devenit realitate
În România, percepția scăzută a manipulării informațiilor străine ca amenințare apare pe fondul celui mai grav precedent democratic de după 1989: anularea alegerilor prezidențiale din 2024, decisă de Curtea Constituțională a României. Judecătorii CCR au invocat atunci, în unanimitate, informații declasificate care indicau manipulare masivă prin rețele sociale, campanii coordonate online și ingerințe externe în favoarea unui candidat, într-un proces electoral considerat „viciat pe toată durata sa”. În centrul deciziei s-a aflat Călin Georgescu, candidatul cu o ascensiune fulgerătoare, nesurprinsă de niciun sondaj, amplificată aproape exclusiv prin TikTok și alte platforme digitale. Paradoxal, deși România este una dintre puținele țări din UE unde alegerile au fost efectiv anulate din cauza dezinformării, doar 31% dintre români percep astăzi manipularea informațiilor străine ca pe o amenințare majoră.
Cazul Georgescu ilustrează însă exact mecanismul descris de experții europeni: dezinformarea nu mai este percepută ca pericol tocmai pentru că a devenit normalizată. După anularea scrutinului, anchete penale multiple – de la finanțare și influență externă până la propagandă legionară și tentativă de răsturnare a ordinii constituționale – au fost deschise de Parchetul General și DIICOT, iar informații prezentate în ședințe ale Consiliul Suprem de Apărare a Țării au indicat legături cu un „actor statal” extern, identificat ulterior de autorități drept Rusia. Cu toate acestea, dezbaterea publică s-a mutat rapid de la riscul real al manipulării informaționale la acuzații de conspirație și victimizare politică, în timp ce Georgescu a încercat să revină în cursa electorală în 2025. În acest context, România pare să confirme avertismentul implicit al studiului Eurobarometru: acolo unde dezinformarea produce deja efecte, percepția pericolului scade — nu pentru că riscul dispare, ci pentru că a fost internalizat.
Manipularea informațiilor externe, a doua cea mai gravă amenințare
Propaganda străină nu este un fenomen nou. Există de secole și odată cu ascensiunea mass-media a devenit mai vizibilă. Continuă să evolueze, adaptându-se la instrumente de comunicare mai noi.
Internetul și rețelele de socializare au deschis noi canale puternice pentru propaganda internațională, inclusiv dezinformarea. Rusia a fost acuzată în mai multe rânduri, inclusiv de interferență în alegerile din SUA și este considerată din ce în ce mai mult un suspect comun și în Europa.
Un sondaj recent realizat de Eurobarometru a constatat că „manipularea și interferența cu informațiile străine și dezinformarea, inclusiv în contextul electoral” reprezintă a doua cea mai serioasă provocare cu care se confruntă UE. Peste doi din cinci europeni (42%) împărtășesc această opinie, iar în unele țări, îngrijorarea depășește 50%.
„Îndemn la prudență în a nu suprainterpreta aceste rezultate. Întrebarea în sine ne spune multe despre percepția autorilor (echipa de comunicare a Comisiei Europene?) cu privire la ceea ce ar putea fi o provocare la adresa democrației în UE”, a declarat pentru Euronews Next Dr. Pawel Zerka, cercetător senior în politici la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), citează Rador Radio România.
A treia cea mai serioasă provocare este internă, dar conexă: „lipsa de transparență cu privire posibilitatea ca promovarea conținutului politic online să fie făcută prin intermediul noilor tehnologii, cum ar fi inteligența artificială”. Aproape o treime dintre respondenți (32%) sunt de acord.
Printre preocupări, europenii citează „creșterea neîncrederii publice în instituțiile și procesele democratice”, menționată de aproape jumătate (49%).
Părtinire mediatică sau amenințare reală?
În ce măsură amenință manipularea informațiilor străine democrația în UE?
Sander van der Linden de la Universitatea din Cambridge sugerează două ipoteze opuse. Prima implică părtinirea mediatică: conform acestei interpretări, acoperirea pe scară largă a manipulării informațiilor străine îi alarmează pe oameni în mod inutil.
Cealaltă ipoteză susține că îngrijorarea este justificată deoarece reflectă realitatea: manipularea informațiilor străine se desfăşoară astăzi pe scară largă, cu un sprijin fără precedent din partea inteligenței artificiale.
„Personal, aș spune că este adevărat că mass-media amplifică îngrijorările cu privire la manipularea informațiilor străine, însă această îngrijorare este justificată”, a declarat el pentru Euronews Next.
„Russia Today transformă informațiile în arme?”
„Elitele politice europene ne spun că operațiunile informaționale externe trebuie să fie rele, pentru că ar putea fi”, a declarat pentru Euronews Next Ben O'Loughlin, profesor la Royal Holloway, Universitatea din Londrat. El a subliniat că cercetările publicate după interzicerea în 2022 a Russia Today (RT) au arătat că, deși unele conținuturi RT erau manipulative, altele erau pur și simplu corecte.
Dacă în capitalele europene există proteste, îndiferent de motiv, RT le raportează. Este un semn că cetățenii europeni sunt nemulțumiți, ceea ce înseamnă că politica nu funcționează.
„Acest lucru provoacă panică în rândul guvernelor europene, care se tem că RT folosește informațiile ca pe nişte arme pentru a le face rău. Panica este agravată de faptul că provocările la adresa democrației au existat chiar și fără manipulare străină”, a adăugat el.
De ce este Suedia o excepție?
În Suedia, 73% dintre respondenți consideră manipularea informațiilor străine drept cea mai serioasă provocare cu care se confruntă UE. Acest lucru face ca țara nordică să fie o excepție.
„[Acest lucru] poate fi legat, cu prudență, de mai mulți factori, inclusiv proximitatea geografică față de Rusia, recenta aderare la NATO și campaniile de influență atribuite Kremlinului”, a declarat pentru Euronews Next Cristina Arribas, cercetătoare la Universitatea Rey Juan Carlos.
Arribas a explicat că această percepție este legată și de elemente structurale interne: o tradiție puternică de alfabetizare media, cultivarea gândirii critice, niveluri ridicate de educație, o cultură democratică consolidată și un sistem media pluralist.
„Aceste caracteristici se regăsesc și în alte țări nordice - în special Finlanda și Danemarca - și explică rezistența lor mai mare la dezinformare”, a adăugat ea.
Finlanda și Olanda urmează Suedia cu 55%, Danemarca cu 51%, iar Germania cu 49%.
În opt țări ale UE, ponderea este mai mică de o treime. Cehia, Portugalia și Estonia au cele mai scăzute niveluri, doar 28% dintre respondenți împărtășind această opinie.
Contează proximitatea geografică față de Rusia?
Arribas a remarcat că proximitatea geografică nu se traduce neapărat printr-o percepție mai mare a manipulării străine ca amenințare. Acest lucru este evident în țările baltice, Polonia (29%) și România (31%), unde, în ciuda proximității față de Rusia, îngrijorarea exprimată în sondaj este relativ mai mică.
„Acest rezultat întărește ipoteza că mai mult factorii structurali decât geografia în sine joacă un rol mai decisiv în modelarea percepțiilor cetățenilor asupra dezinformării și a manipulării străine ca riscuri pentru democrație”.
Dintre „cei patru big” ai UE, Germania are cea mai mare pondere: aproape jumătate dintre respondenți (49%) sunt de acord. Franța și Spania sunt apropiate de media europeană, la 43%, în timp ce Italia se situează la 42%, în conformitate cu media.
Explicând diferențele dintre țări, Zerka susţine că istoricul recent al unei țări cu cazuri grave de interferență străină sau atacuri cibernetice poate modela percepția publică.
Comentează