Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene explică de ce România a eşuat în a accesa mai multe miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Dragoş Pîslaru a arătat că valoarea fondurilor nerambursabile stabilită după renegocierea Planului cu Comisia Europeană „rămâne neatinsă”, însă scade valoarea banilor împrumutaţi.
Acest lucru se întâmplă pentru că, pe de o parte România şi-a îndreptat atenţia către programul SAFE destinat industriei de apărare, iar pe de altă parte unele proiecte propuse a fi realizate din fonduri împrumutate cu dobândă avantajoasă nu ar fi fost terminate la timp.
El a explicat de asemenea cu pentru fiecare euro accesat din bani europeni, România contribuie la bugetul Uniunii cu o treime din cât primeşte.
„Pe PNRR, ca abordare generală, suma de non-rambursabil a fost după reduceri 13,57 miliarde de euro, iar pe partea de împrumut erau aproape o sumă echivalentă, deci în total erau vreo 27-28 de miliarde. Pe partea de împrumut am fost puşi într-o situaţie în care, pe de-o parte, aveam deficitul bugetar, pe de altă parte aveam accesul la SAFE, care este tot o resursă de împrumut. (...) Şi aici începe să fie discuţia. Având în vedere că România putea să împrumute o sumă mare în condiţiile unei absorbţii mici pe un interval până în august, sau să se arunce puţin mai mult, deci să obţină o sumă mare, care de fapt se duce până în 2030 plus în condiţii similare de dobândă. (...) Ideea este atunci că practic România avea o zonă din care se putea împrumuta, dar nu se putea împrumuta şi-şi, adică şi să tragă 14 miliarde pe PNRR până în august 2026 şi să tragă şi 16 miliarde pe SAFE. Şi atunci ceea ce am făcut este: am diminuat proporţional suma de împrumut de pe PNRR şi am creat oarecum un spaţiu mai mare de manevră pe parte de SAFE cu un interval mult mai mare şi în condiţii foarte bune”, a explicat Dragoş Pâslaru la Prima Tv.
Ce spune despre reducerea sumei accesate de România în cadrul PNRR
Ministrul admite că reducerea sumei accesate de România în cadrul PNRR nu a fost „doar un exerciţiu financiar”, ci a fost cauzată şi de faptul că existau întârzieri pe mai multe proiecte, în timp ce pe altele, mai ales în zona de transporturi, au fost probleme legate de achiziţiile publice.
„Şi atunci a fost această redimensionare care a dus la 21 de miliarde, care e suma actuală, 13,57, neatinsă, suma de grant, plus completarea de 8 miliarde pe zona de împrumut. Deci asta este imaginea de ansamblu pe care o avem”, a adăugat ministrul.
Potrivit lui Dragoş Pîslaru, România va avea la dispoziţie peste 60 de miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, plus alte miliarde pe care le poate accesa ca împrumuturi la dobânzi avantajoase. Pîslaru cataloghează prezenţa României în Uniunea Europeană drept „o plasă mare de siguranţă”
„Ca să lămurim complet chestiunea, la fiecare euro pe care îl primim de la Uniunea Europeană, noi cheltuim doar o treime ca şi contribuţie la buget. Şi dacă stăm să ne uităm pe ansamblu, asta este de fapt ceva ce ne-a avantajat enorm în creşterea noastră economică din perioada de după aderare”, subliniază ministrul.
Pîslaru: După ce am renegociat PNRR în ianuarie a început marea fibrilaţie
Dragoş Pâslaru dezvăluie că, după ce în urmă cu câteva luni, la renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, angajaţi din unele ministere, în calitate de coordonatori de reformă, au cerut insistent ca unele dintre proiectele propuse de ei să nu fie retrase din PNRR, „jurând pe Biblie” că le vor termina înainte de finalul lui august 2026, în ianuarie „a început marea fibrilaţie”.
Unii dintre ei încep să admită că poate au fost „prea ambiţioşi”. Pîslaru mai spune că, în timp ce unele ministere dau asigurări, în discuţiile cu ministrul Finanţelor privind formarea bugetului de stat, că vor accesa toţi banii din PNRR, în discuţiile cu Ministerul Proiectelor Europene (MIPE) ridică problema prelungirii termenelor dincolo de 31 august. Pâslaru mărturiseşte că această atitudine îl „scoate din minţi” şi cere „un pic de profesionalism”.
„Anul trecut a fost un exerciţiu extrem de dificil de a recâştiga încrederea Comisiei (Europene – n.r.) prin asumarea a ce mai putem să facem, prin punerea unui plan coerent în care dăm jos supracontractarea aceea, că ne aruncasem de două, trei ori mai mult decât banii şi cumva în acest exerciţiu am stabilit cu toate ministerele, coordonatorii de reformă şi investiţie, cum se numesc, ce ştiu ei sigur, sigur, sigur, sigur, dar cu jurământ pe Biblie, că termină până în august (din PNRR – n.r.). Şi acum cumva suntem doar la câteva luni distanţă. Gândiţi-vă, eu am avut aceste meciuri mari în care ziceam ”Nu termini, pentru că văd graficul tău”, se jura coordonatorul de reformă, ”Termin, nu-mi lua proiectul, că termin”. (...)
Eu nu vreau să dau jos proiectele de dragul că am înnebunit eu
Eu nu vreau să dau jos proiectele de dragul că am înnebunit eu, ci pur şi simplu că ştiu că Comisia Europeană trebuia convinsă cu argumente că le terminăm. Adică Comisia mai degrabă avea această abordare să nu-ţi faci rău singur, adică să fii sigur că laşi acolo proiectele care trebuie. Acum, după ce s-au curăţat, s-a renegociat, s-a liniştit tot, acum toată lumea ştie că contractele merg înainte, acum, în ianuarie a început marea fibrilaţie, şi anume faptul că parcă termenele sunt cam strânse, parcă 31 august e cam la limită, deci vă mărturisesc... Deci eu nu cred că acest tip de abordare unde te juri că îl faci şi dai şi în scris, semnat că îl faci, eu intru în numele României într-o negociere în care spun, uite, spre deosebire de trecut, în care promiteam bazaconii... la câteva luni, 3-4 luni, ca eu acum să aflu că de fapt «ştii că am fost un pic ambiţios, că nu ştiu»... Deci asta acum, vă spun, este marele meu meci şi e meciul României, nu e al lui Pîslaru”, a mărturisit ministrul Proiectelor Europene sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, la Prima Tv.
Propunerea ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene
Acesta e de părere că angajaţii cu responsabilităţi din ministere, miniştri, secretari de stat, trebuie să pună oamenii angrenaţi în aceste proiecte să lucreze în trei schimburi, să îşi trimită oamenii pe teren.
„Deci chestia asta, recunosc şi vă spun sincer, mă scoate din minţi. Deci, faptul că merge şi aşa, o ştiam. Faptul că pe PNRR-ul îl vom termina 100% cu Doamne-ajută, şi asta o ştiam. Dar, un pic de profesionalism! Adică, nu cred că cer prea mult”, adaugă Dragoş Pîslaru.
Ministrul dezvăluie că şi în discuţiile pe care ministerele le au cu Ministerul Finanţelor pentru formarea bugetului de stat dau asigurări că vor accesa toţi banii aferenţi proiectelor din PNRR în timp ce, în discuţiile cu MIPE ridică problema prelungirii termenelor.
„Ministrul de Finanţe, pe bună dreptate, zice, măi, dar tu, pe coeziune, zici că absorbi 5 miliarde, ministerele de linie se jură că absorb 10 miliarde, adică absorb 100% pe PNRR, bani pe care trebuie să îi regăseşti în buget. Zice: «Păi tu ai vorbit cu ei, toţi fac chiar tot şi aşa?», pentru că dumnealui are o problemă de cum construieşte bugetul. Convenţia pe care am avut-o eu cu domnul Nazare este că, evident, fondurile europene sunt mai presus de orice. Înainte să mă gândesc la rachete sau trăsnăi cu relansare şi să dau banii pe alte părţi, trebuie să mă asigur că folosesc banii europeni, ăsta este practic levierul de dezvoltare pentru România. Şi acum, deci, Finanţele spun: ”Măi, le terminaţi?”. Domnului ministru Nazare i se spune, «Facem tot», mie au început să-mi zică pe partea ailaltă, că «Aşa, dar nu merge o prelungire?».
Deci chestia asta, că prelungim, că, hai mă, lasă-mă, că am mai avut date limite. Nu! Şi dacă e ceva ce să reţinem din misiunea noastră, este un lucru: când este o dată limită, un deadline, cum se spune, că de aia se numeşte deadline, mori dacă nu-l faci, asta presupune ca să poată să te ia cineva în serios şi să aibă minimă încredere în România, asta presupune că-ţi asumi responsabilitatea şi că faci lucrurile astea în interesul românilor, la timp”, mai afirmă Dragoş Pîslaru.
Comentează