În luna mai a anului trecut, președintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a primit pe liderul Venezuelei, Nicolás Maduro, în Marele Palat al Kremlinului, chiar înaintea unor ample festivități organizate la Moscova pentru a marca cea de-a 80-a aniversare a victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, relatează CNN.
A fost un moment simbolic, menit să evidențieze principala alianță a lui Putin în emisfera vestică. Flancat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, Putin i-a adresat cuvinte calde de bun venit omologului său venezuelean, afirmând că relațiile dintre Moscova și Caracas se dezvoltă „în mare parte datorită atenției personale” acordate de Maduro.
După discuții într-un format restrâns și un mic dejun oficial, cei doi președinți au semnat un tratat de parteneriat strategic și cooperare.
Capturarea lui Maduro scoate la iveală limitele parteneriatului
Însă capturarea lui Maduro într-o operațiune militară ordonată de președintele american Donald Trump a scos la iveală limitele acestui parteneriat – și, în același timp, a indicat posibile oportunități strategice pentru liderul de la Kremlin în contextul noii ere de „diplomație a canonierei” promovate de Washington.
Condamnarea raidului american de către diplomații ruși a fost, desigur, rapidă și fără echivoc. Într-o convorbire telefonică desfășurată în weekend cu vicepreședinta executivă a Venezuelei, Delcy Rodríguez, devenită între timp președinte interimar, Lavrov „și-a exprimat solidaritatea fermă cu poporul venezuelean în fața agresiunii armate”, potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Luni, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, Vasili Nebenzia, a acuzat Washingtonul că „generează un nou impuls pentru neocolonialism și imperialism”.
Tăcerea lui Putin și semnele de întrebare de la Moscova
Totuși, vocea lui Putin – cea care contează cu adevărat în politica rusă – a lipsit în mod vizibil imediat după operațiunea americană de schimbare a regimului. Spre deosebire de președintele Chinei, Xi Jinping, care a condamnat ceea ce a numit „intimidare unilaterală” din partea Washingtonului, Putin nu a făcut nicio declarație publică imediată și clară despre raid. De asemenea, el nu a comentat până acum nici interceptarea și confiscarea unei nave sub pavilion rus de către forțele americane, miercuri.
Mulți observatori se întreabă acum cum va reacționa Moscova la noul aventurism militar al Washingtonului.
Un nou eșec geopolitic pentru Kremlin?
La prima vedere, înlăturarea lui Maduro pare a fi cel mai recent dintr-o serie de eșecuri geopolitice pentru Putin. În decembrie 2024, președintele Siriei, Bashar al-Assad, un aliat vechi al Moscovei, a fugit în Rusia după prăbușirea regimului său. În iunie anul trecut, Statele Unite au lansat lovituri asupra instalațiilor nucleare din Iran, intrând direct într-un conflict cu o țară care semnase anterior un parteneriat strategic cu Rusia.
Oficialii ruși s-au grăbit atunci să precizeze că parteneriatul strategic dintre Moscova și Teheran nu obligă Rusia să intervină militar în cazul unui atac asupra Iranului. Iar deși parteneriatul strategic dintre Maduro și Putin a fost prezentat de guvernul rus drept o expresie a sprijinului pentru „poporul venezuelean frate” în fața amenințărilor externe, incursiunea forțelor speciale americane nu a declanșat un răspuns ferm din partea Moscovei.
Armament rusesc și un moment stânjenitor
Raidul american pentru capturarea lui Maduro a fost, de asemenea, o sursă de publicitate stânjenitoare pentru complexul militar-industrial rus. Sub predecesorul lui Maduro, regretatul președinte Hugo Chávez, forțele armate convenționale ale Venezuelei au început să se doteze cu echipamente rusești, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană S-300, Buk și Pechora-44. Pe fondul amenințărilor cu intervenția militară din partea administrației Trump, Maduro se lăudase că armata venezueleană a amplasat 5.000 de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune, fabricate în Rusia, în „poziții cheie de apărare aeriană”.
„Se pare că acele sisteme rusești de apărare aeriană nu au funcționat chiar atât de bine, nu-i așa?”, a ironizat secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, luni, într-un discurs susținut la un șantier naval din Newport News, Virginia.
Oportunități strategice pentru Putin
Există însă și posibile avantaje strategice pentru Putin. Afirmația lui Trump privind existența unei sfere clare de influență a Statelor Unite în America Latină – așa-numita „Doctrină Donroe” – i-ar putea oferi liderului de la Kremlin un anumit paravan retoric pentru a-și justifica propria ambiție imperială de a desființa o Ucraină independentă. În plus, semnalele ferme ale administrației Trump că preluarea controlului asupra Groenlandei este următorul obiectiv se aliniază perfect cu viziunea Kremlinului.
Imperiul, misiunea declarată a lui Putin
De la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991, Rusia și-a revendicat constant dreptul de a interveni în așa-numita „vecinătate apropiată” – statele independente apărute din ruinele URSS. Iar în declarațiile făcute după invazia pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, Putin a arătat clar că vede restaurarea imperiului drept misiunea sa supremă.
Aceste afirmații reflectă comentariile făcute după raidul din Venezuela de către adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, care i-a spus lui Jake Tapper de la CNN că „trăim într-o lume reală… guvernată de forță, de putere și de dominație”. De asemenea, mesajul lui Trump potrivit căruia este dispus să folosească forța pentru a prelua Groenlanda – un teritoriu autonom al Danemarcei, aliat NATO – este, fără îndoială, bine primit la Kremlin.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei, guvernul rus a încercat să exploateze orice fisuri din cadrul alianței transatlantice, în special în contextul în care Regatul Unit și puterile europene încearcă să formeze o „coaliție a celor dispuși” pentru sprijinirea Ucrainei, pe fondul ezitărilor Washingtonului.
La o slujbă religioasă organizată cu ocazia Crăciunului Ortodox rus – sărbătorit pe 7 ianuarie conform calendarului iulian – Putin a apărut alături de militari în uniformă și de familiile acestora, demonstrând public hotărârea de a continua războiul din Ucraina, în ciuda eforturilor de pace. „Astăzi sărbătorim minunata și luminoasa Naștere a lui Hristos. Și adesea Îl numim pe Domnul Mântuitorul nostru, pentru că a venit pe pământ ca să mântuiască toți oamenii”, a declarat Putin. „Iar soldații, soldații Rusiei, îndeplinesc întotdeauna această misiune, ca și cum ar fi fost încredințați de Domnul – să apere patria, să salveze țara-mamă și poporul său. Și dintotdeauna Rusia i-a privit astfel pe soldații săi: ca pe acei oameni care, ca și cum ar fi trimiși de Domnul, îndeplinesc această misiune sacră.”
Imaginea lui Maduro dus într-o sală de judecată din New York ar putea atrage atenția într-un mod incomod asupra eșecului lui Putin de a impune o schimbare de regim în Ucraina vecină. Totuși, Putin pare să transmită că, în jocul global al puterii, forța rămâne argumentul decisiv
Comentează