Danemarca ar fi luat măsuri de precauţie fără precedent în ianuarie anul trecut, temându-se de un posibil atac al Statelor Unite împotriva Groenlandei, potrivit televiziunii publice daneze DR. În timpul tensiunilor diplomatice provocate de declaraţiile preşedintelui american Donald Trump, care a menţionat public posibilitatea de a prelua „cu forţa” acest teritoriu autonom din Arctica, Copenhaga ar fi luat în calcul cel mai rău scenariu şi ar fi pregătit o serie de măsuri pentru a face orice acţiune militară americană costisitoare şi dificilă, scrie Le Figaro citat de news ro
Potrivit informaţiilor presei daneze – confirmate şi de Financial Times –, soldaţii danezi trimişi în Groenlanda la începutul anului transportau nu numai explozibili destinaţi să facă inutilizabile principalele piste de aterizare ale insulei, în special cele din Nuuk şi Kangerlussuaq, ci şi pungi cu sânge pentru a îngriji eventualii răniţi.
Aceste măsuri, care nu au fost niciodată confirmate oficial de Ministerul Apărării danez sau de guvernele de la Copenhaga şi Nuuk, aveau ca scop anticiparea unei escaladări a conflictului dintre Washington şi regatul scandinav, fără a întrerupe în mod deschis canalele de comunicare diplomatice.
Acest plan făcea parte dintr-o serie de discuţii secrete între Copenhaga şi Paris, Berlin, precum şi alte ţări europene, pentru a încerca să descurajeze Washingtonul să folosească forţa împotriva unui stat membru al Alianţei Nord-Atlantice.
„Eram foarte îngrijoraţi că lucrurile ar putea lua o turnură foarte proastă”, a declarat pentru Financial Times un oficial european, subliniind seriozitatea cu care aceste ameninţări au fost percepute în inima Europei. Temerile s-au accentuat după ofensiva americană din 3 ianuarie împotriva Venezuelei, care a reaprins îngrijorările cu privire la interesul strategic al Statelor Unite pentru Arctica.
În urma acestui eveniment, Donald Trump a afirmat că Statele Unite au „o nevoie urgentă” de Groenlanda. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a răspuns că un atac al unei ţări aliate NATO împotriva Danemarcei ar pune în joc „securitatea postbelică”. Urmare a acestor evenimente, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a jucat un rol cheie în convingerea şefului statului american, la Davos, să accepte negocieri în vederea unui acord care să respecte liniile roşii daneze şi groenlandeze privind suveranitatea insulei.
În faţa acestei ameninţări, mai multe ţări europene – printre care Franţa şi Germania – au răspuns cererilor de sprijin ale Danemarcei, trimiţând forţe armate în Groenlanda sub pretextul unui exerciţiu militar. Potrivit DR, acest plan care prevedea trimiterea de soldaţi danezi şi europeni, programat iniţial pentru mai târziu în cursul anului, a fost devansat. Pe lângă soldaţii danezi, au fost mobilizate unităţi franceze, germane, norvegiene şi suedeze pentru a întări efectivele şi a contribui la descurajarea oricărei acţiuni unilaterale.
Un oficial european, citat de Financial Times, a explicat că obiectivul era de a se asigura că orice încercare de ocupare se va confrunta cu un „cost uman şi politic foarte ridicat”.
Întrebaţi despre aceste pregătiri, nici Ministerul Apărării danez, nici birourile guvernului danez sau groenlandez nu au dorit să facă comentarii publice. Pentru unii foşti oficiali citaţi de DR, Arctica rămâne un punct de fricţiune latent. „Groenlanda nu a dispărut. Doar doarme”, a mărturisit un fost ministru danez pentru Financial Times.
Comentează