Donald Trump pare pregătit să ia măsuri împotriva Iranului din cauza reprimării violente a protestelor, relatează POLITICO. Iată cum s-a ajuns aici.
Președintele Donald Trump a semnalat în ultimele zile că Statele Unite sunt pe punctul de a acționa împotriva guvernului iranian pentru represiunea dură exercitată asupra protestelor de amploare din țară, care a lăsat peste 500 de morți și mii de persoane încarcerate.
Ca reacție, oficialii iranieni au sugerat în privat că cele două țări ar trebui să își rezolve diferendele prin diplomație, deși în mod public Teheranul a avertizat că este „pregătit pentru război”, potrivit ministrului de Externe al Iranului.
Relațiile dintre administrația Trump și Iran sunt reci încă de la prăbușirea negocierilor nucleare și de la bombardarea de către SUA a instalațiilor nucleare iraniene în luna iunie. Însă actualele tulburări interne din Iran au potențialul de a transforma această tensiune într-un conflict mult mai activ.
Iată cinci lucruri esențiale de știut despre situația din Iran, în timp ce Trump cântărește un posibil răspuns:
Ce se întâmplă în Iran?
Cetățenii iranieni au ieșit în stradă pe 28 decembrie pentru a protesta față de prăbușirea rialului iranian, pe fondul unei inflații galopante și al unui cost al vieții extrem de ridicat, agravat de sancțiunile dure impuse de SUA.
Însă ceea ce a început ca un protest față de condițiile economice dezastruoase s-a transformat rapid într-o mișcare națională, în care manifestanții au condamnat corupția endemică și represiunea politică și au cerut chiar prăbușirea Republicii Islamice.
Până la 11 ianuarie, protestele avuseseră loc în 585 de localități din toate cele 31 de provincii ale țării – inclusiv în marile orașe precum Shiraz și Teheran – potrivit organizației americane Human Rights Activists News Agency (HRANA). Aceste revolte au fost întâmpinate cu o represiune severă din partea forțelor guvernamentale, fiind confirmate cel puțin 544 de decese și peste 10.680 de persoane arestate și încarcerate, a raportat HRANA duminică. Numărul real al victimelor nu este însă cunoscut cu exactitate.
Guvernul iranian a impus, începând cu 8 ianuarie, o întrerupere aproape totală a internetului la nivel național, limitând drastic comunicațiile și coordonarea atât în interiorul țării, cât și cu exteriorul. Informațiile care reușesc să iasă din Iran oferă probabil doar o imagine parțială a situației reale de pe teren.
Între timp, Reza Pahlavi, fiul aflat în exil al fostului șah al Iranului, încearcă să se poziționeze drept principalul candidat pentru a conduce o eventuală tranziție democratică. Nu este însă clar de cât sprijin real se bucură acesta în interiorul Iranului.
Ce face ca aceste proteste să fie diferite?
De-a lungul anilor, în Iran au apărut în mod repetat mișcări de protest, iar de fiecare dată forțele guvernamentale le-au înăbușit brutal.
De data aceasta însă, revoltele au loc într-un moment în care guvernul iranian se află într-una dintre cele mai slabe poziții de la înființarea sa. Pe lângă economia grav afectată, țara se confruntă și cu o criză majoră a apei: în noiembrie, președintele Masoud Pezeshkian a avertizat că anumite părți ale Teheranului ar putea fi nevoite să fie evacuate dacă nu vor exista precipitații.
Problemele Iranului nu se limitează la plan intern. Statutul său de putere regională a fost grav afectat în ultimul an: forțele sale proxy, Hamas și Hezbollah, au suferit pierderi serioase, aliatul său regional Siria a căzut, programul nuclear a fost afectat de loviturile americane, iar sistemele sale de apărare aeriană au fost slăbite considerabil în urma războiului de 12 zile cu Israelul de anul trecut. În plus, Iranul rămâne în alertă, așteptând ceea ce consideră a fi un atac inevitabil al Israelului pentru a distruge complet instalațiile sale nucleare.
Totuși, în ciuda presiunilor tot mai mari, nu au apărut fisuri evidente sau semne clare de disidență în interiorul aparatului guvernamental, ceea ce sugerează că regimul rămâne, deocamdată, funcțional.
Ce a spus Trump?
Trump a amenințat în mod repetat că va lua măsuri împotriva Iranului ca răspuns la reprimarea civililor. Până acum, el a prezentat un eventual răspuns al SUA drept o „salvare” a protestatarilor iranieni.
„Dacă Iranul împușcă [sic] și ucide violent protestatari pașnici, așa cum este obiceiul lor, Statele Unite ale Americii vor veni în ajutorul lor. Suntem gata de acțiune și pregătiți să intervenim”, a scris Trump pe Truth Social pe 2 ianuarie.
După operațiunea de înlăturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro la începutul acestei luni, Trump a părut încurajat să ia măsuri și în alte țări care, în opinia sa, nu se conformează cererilor sale. El a avertizat în repetate rânduri Iranul că violențele împotriva protestatarilor vor avea consecințe din partea SUA.
Administrația Trump a prezentat și lovitura anterioară asupra Iranului ca exemplu de tipul de acțiune militară dorită: rapidă, demonstrativă pentru puterea SUA, dar fără complicații de durată. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat luni că „președintele a arătat că nu se teme să folosească opțiuni militare atunci când consideră necesar. Și nimeni nu știe asta mai bine decât Iranul”.
Totuși, Leavitt a subliniat și că „diplomația este întotdeauna prima opțiune pentru președinte”.
Trump a declarat în weekend că oficiali iranieni au contactat SUA pentru a negocia, dar a avertizat că „s-ar putea să fim nevoiți să acționăm” înainte ca o întâlnire să aibă loc, afirmând că guvernul iranian „începe să” depășească o linie roșie prin violențele sale împotriva protestatarilor.
Luni seara, Trump a apelat la instrumentul său preferat de politică externă: tarifele vamale.
„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice activitate comercială desfășurată cu Statele Unite ale Americii”, a declarat el pe Truth Social.
Ce a spus guvernul iranian?
Ca răspuns la amenințările lui Trump, Iranul a indicat că preferă diplomația, dar oficialii săi au subliniat clar că nu intenționează să dea înapoi în fața unui conflict.
„Nu căutăm războiul, dar suntem pregătiți pentru război – chiar mai pregătiți decât la războiul precedent”, a declarat luni ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi. „Suntem, de asemenea, pregătiți pentru negocieri, dar negocieri corecte, bazate pe egalitate și respect reciproc.”
În același timp, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a acuzat în repetate rânduri SUA că alimentează protestele, prezentând manifestanții drept instigatori care încearcă să câștige bunăvoința lui Trump.
Khamenei a afirmat într-o postare pe rețelele sociale că mitingurile „mari” în sprijinul guvernului ar demonstra că „marea națiune iraniană și-a afirmat hotărârea și identitatea în fața dușmanilor”, adăugând că acestea reprezintă „un avertisment pentru politicienii americani să înceteze acțiunile lor înșelătoare și să nu mai conteze pe mercenarii lor trădători”.
Karoline Leavitt a spus însă că, în ciuda sfidării publice, mesajele primite în privat de administrația americană sunt diferite.
„Ceea ce auziți public din partea regimului iranian este foarte diferit de mesajele pe care le primește administrația în privat”, a declarat ea.
Ce urmează?
Trump urmează să fie informat marți cu privire la o gamă largă de opțiuni posibile. Acestea includ variante „cinetice și non-cinetice”, a relatat POLITICO duminică.
Opțiunile variază de la lovituri țintite pe teritoriul Iranului, la atacuri cibernetice, până la trimiterea de terminale pentru serviciul de internet prin satelit al lui Elon Musk, pentru a restabili conectivitatea pentru populația iraniană.
Ce este puțin probabil: trimiterea de trupe americane pe teritoriul Iranului. Un oficial american a declarat pentru POLITICO că, în acest moment, nu sunt planificate mișcări semnificative de trupe sau echipamente militare.
Indiferent de opțiunea aleasă, timpul pentru acțiune este limitat, iar presiunea asupra lui Trump de a-și respecta promisiunile va fi mare, mai ales după ce administrația sa a prezentat operațiunea din Venezuela de la începutul lunii drept un succes.
Comentează